Alegerile prezidenţiale - motiv de dispută în Georgia

Alegerile prezidenţiale din Georgia reprezintă un test pentru sumiit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. FOTO Reuters

Alegerile prezidenţiale din Georgia au fost programate pentru 27 octombrie 2013 în urma reacţiei societăţii civile, se spune într-un comunicat emis de administraţia prezidenţială.

Mai mulţi experţi georgieni consideră că această decizie a preşedintelui georgian este legată de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, ce se va desfăşura în noiembrie. Aşadar, confruntarea electorală nu se poate limita doar la un singur tur de scrutin, iar Saakaşvili s-ar putea prezenta la summit în postura de preşedinte.

„Saakaşvili ar fi surprins pe toţi dacă ar fi organizat alegerile pe 1 octombrie, ceea ce ar fi demonstrat că nu îşi doreşte deţinerea puterii până în ultima zi permisă constituţional, dar a procedat total opus”, consideră Kahi Kakhişvili, expert al Centrului de Cercetare pentru Tehnici Politice şi Electorale.

În perioada desfăşurării alegerilor prezidenţiale, a centralizării rezultatelor de către Comisia Electorală Centrală şi ceremonia de inaugurare a noului preşedinte, Saakaşvili va deţine funcţia de şef al statului.

Experţii consideră, de asemenea, că Saakaşvili încearcă să evite situaţia în care ar rămâne fără imunitate prezidenţială pentru a găsi între timp pârghii de evadare înainte de a fi tras la răspundere. Summit-ul de la Vilnius reprezintă, la momentul de faţă, singura „salvare politică” nu numai a sa, ci şi a partidului Mişcarea Naţională Unită (MNU), în cazul în care Georgia ar obţine semnarea Acordului de Asociere cu UE. În cazul eşecului, vina va fi aruncată asupra guvernului Ivanişvili, care în ultimul timp a declanşat o adevărată „vânătoare” de natură penală împotriva foştilor oficiali din MNU. De asemenea, nu există nicio garanţie că Georgia nu va aluneca din nou într-o perioadă de instabilitate politică după alegerile din octombrie.

Peisajul potenţialilor candidaţi pentru alegerile prezidenţiale „de Halloween” este încă unul incert. Electoratul georgian încă aşteaptă apariţia publică a noilor candidaţi. Până în acest moment, există un trio de potenţiali candidaţi format din Ministrul Educaţiei, Giorgi Margvelaşvili, ex-Preşedintele Parlamentului, Nino Burjanadze şi liderul Partidului Muncii aflat în poziţie, Şalva Natelaşvili. Cel mai probabil că din partea MNU va candida fostul ministru de externe, Davit Bakradze, care se bucură de o largă popularitate în partid.

Dilema este ce se va întâmpla cu „Visul Georgian” dacă premierul Ivanişvili se va ţine de promisiune şi se va retrage din viaţa politică odată cu încetarea mandatului prezidenţial al lui Saakaşvili.

Ţîbrigan Nicolae – absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, expert Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN).