#

politică internă

Mai mulţi bani pentru minorităţi

Ministerul resurselor umane ungar a anunţat că în anul 2014 va fi alocată o sumă de 230 de mil. de forinţi (aprox 800.000 de euro) pentru protejarea limbilor, culturilor şi a patrimoniul spiritual şi material al minorităţilor naţionale din Ungaria. Prin alocarea acestei sume şi promovarea unui spaţiu multicultural, guvernul maghiar doreşte să îşi respecte angajamentul de a apăra valorile minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul Ungariei, a mai spus Zoltan Balog. – Hungarian Ministry of Human Resources, 08.01.2014.

Cheltuieli pentru educaţie

Guvernul maghiar va cheltui 10 mlrd. de forinţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii sistemului de învăţământ. Banii vor fi direcţionaţi pentru construirea de săli de sport, modernizarea sălilor de clasă şi alte aspecte care necesită optimizări. – Hungarian Ministry of Human Resources, 24.02.2014.

Nemulţumirile lui Ferenc Gyurcsany

Fostul premier maghiar, Ferenc Gyurcsany, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de deciziile lui Viktor Orban din ultima perioadă, accentuând problema modernizării sistemului de centrale nucleare de la Paks cu ajutor din partea Federaţiei Ruse, în special prin prisma faptului că nu a existat nicio dezbatere publică cu privire la acest subiect, care, consideră el, va îndatora puternic statul maghiar pe o perioadă de câţiva ani. Domnul Gyurcsany a dorit să reitereze, de asemenea, credinţa totală a grupării politice pe care o conduce faţă de valorile euro-atlantice. – POLITICS.HU, 30.01.2014.

Crearea unei democraţii civile

Din luna august a anului trecut şi-a făcut apariţia un nou partid pe scena politică din Ungaria, Comunitatea pentru Justiţie Socială (KTI). Partidul doreşte să rupă bipolaritatea creată în sistemul politic maghiar între Fidesz şi MSZP, declara Katalin Szili (lider al KTI) într-un interviu realizat de Budapest Times. Doamna Szili a adăugat faptul că a simţit lipsa sensibilităţii sociale din interiorul societăţii maghiare, luând asfel decizia să plece din MSZP şi să contruiască un nou partid. De asemenea, afirmă necesitatea unui Parlament de tip bicameral pentru a putea iniţia dialogul social de care spune dânsa că este foarte mare nevoie pentru realizarea cooperarării politice mult mai eficiente în beneficiul cetăţenilor maghiari. – The Budapest Times, 08.02.2014.

Alegerile explicate

La 6 aprilie 2014, în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare. Attila Tibor Nagy arată ce a schimbat cea de-a doua guvernare Orban, mai ales în privinţa noii Consituţii, adoptată în 2011, şi a noului sistem electoral, care au generat foarte multe controverse la nivel intern. – Centre for Fair Political Analysis, 22.03.2014.

Jobbik câştigă teren în faţa Fidesz

Tendinţele de vot din Ungaria se deplasează încet, încet către partidul de extremă dreapta, Jobbik. Din 2010 până în prezent, o treime din electoratul fidel partidului Fidesz şi-a schimbat opţiunea în favoarea Jobbik, iar jumătate din actualii susţinători ai Jobbik sunt foşti partizani Fidesz, susţine Laszlo Beck, directorul Median. Se pare că Jobbik înreghiar al istrează un succes foarte mare în rândul tinerilor, care fac parte din clasa de mijloc a societăţii maghiare. Hungary Around the Clock, 12.03.2014.

Scurtă incursiune în viaţa lui Csanad Szegedi

David Mandler, expert şi doctor în ştiinţe politice, face o incursiune în viaţa lui Csanad Szegedi într-un articol publicat în The Budapest Times. Primul lucru pe care îl pune pe tapet se referă la cel mai recent eveniment din viaţa lui Csanad Szegedi, adică deportarea la 24 de ore după aterizarea pe tărâmuri canadiene (în luna decembrie a anului trecut) a fostului vice-preşedinte al partidului Jobbik din cauza trecutului său cu viziuni extremiste. Expertul american spune despre politicianul maghiar că are un comportament cameleonic, fiind un trădător care nu a făcut altceva decât să îşi urmărească propriile interese pe tot parcursul vieţii sale politice, iar atitudinea de opoziţie faţă de Szegedi atât a opiniei publice maghiar, cât şi a foştilor colegi este justificată. – The Budapest Times, 14.01.2014.

 

politica regonală

Ungaria susţine aderarea Serbiei la UE

Pe 21 ianuarie au început negocierile la Bruxelles cu privire la aderarea Serbiei la UE şi se preconizează că vor dura câţiva ani. Ungaria va face tot posibilul pentru facilitarea procesului de aderare al Serbiei, deoarece consideră că după terminarea unui război destul de sângeros, statul sârb a reuşit să evolueze şi sa se dezvolte substanţial în ultimii 10 ani, explică ministrul pentru afaceri europene al Ungariei, Eniko Gyori. Totodată, Uniunea are nevoie de o zonă a Balcanilor de Vest stabilă, iar un prim pas spre acest obiectiv ar fi includerea Serbiei în UE, a adăugat ministrul. – Hungarian Ministry of Foreign Affairs, 22.01.2014.

Interese comune polono-maghiare

Ministrul afacerilor externe maghiar a declarat, pentru publicaţia maghiară MTI, că este în interesul Ungariei să obţină sprijin din partea Poloniei în privinţa aspectelor ce vizează problemele europene. Sunt aduse în discuţie subiecte precum infrastructura de transport pe ruta nord-sud şi schimburile comerciale desfăşurate între cele două state. Şeful diplomaţiei maghiare şi-a exprimat recunoştinţa faţă de statul polonez pentru solidaritatea arătată în momentele în care Ungaria a fost aspru criticată de Bruxelles. – POLITICS.HU, 28.01.2014.

Întâlnirea croato-maghiară prrivind fondurile UE pentru administraţie publică

În cadrul unei întâlniri la Veszprem, în Ungaria, ministrul maghiar al Justiţiei şi Admnistraţiei publice, Tibor Navracsics, a apreciat modul în care a fost realizată reforma administraţiei publice maghiare ca urmare a accesării fondurile europene. Totodată, domnul Navracsics a arătat că Ungaria este un bun exemplu pentru cum pot fi utilizate fondurile UE nu doar pentru dezvoltare economică, ci şi în atfel de domenii. Pe de altă parte, ministrul croat al Justiţiei, Orsat Miljenic, a declarat că lucrează intens la reforma sistemului administraţiei publice din Croaţia după accederea in UE şi că se va încerca accesarea cât mai puternică şi eficientă a fondurilor disponibile din partea Uniunii. – Hungarian Ministry of Public Administration and Justice, 24.03.2014.

Vişegrad: evoluţia coordonării şi parteneriatului după lărgirea UE

Doi experţi maghiari, Csaba Toro şi Karoly Gruber, explică, într-un articol publicat în vol. 66 al Europe-Asia Studies, că primirea de noi state membre în UE în 2004 a schimbat structura parteneriatelor între statele din grupul V4, dezvoltând un model de dialog şi negociere care permite celor 4 state să îşi urmărească de o manieră colectivă interesele comune. Temele centrale analizate în acest articol se referă la politica energetică, politica de apărare şi vecinătatea estică. Autorii sugerează că avantajul V4 rezidă în faptul că a devenit mult mai flexibilă în generarea de răspunsuri prompte la provocările cu care se confruntă la nivel subregional şi, de asemenea, legătura strânsă cu UE este un punct esenţial pe care Grupul se bazează în activitatea sa. – Europe-Asia Studies, vol. 66, 2014, 03.24.2014.

Maghiarii din America de Nord susţin autonomia Ţinutului Secuiesc

La începutul lunii martie, maghiarii din Los Angeles, Cleveland şi Toronto au realizat un eveniment prin care şi-au exprimat susţinerea faţă de iniţiativa, îndelung controversată, de obţinere a autonomiei Ţinutului Secuiesc. La evenimentul din Cleveland, Balazs Izsak, preşedintele Consiliului Naţional al Secuilor, a ţinut un discurs în faţa Bisericii Catolice locale. – POLITICS.HU, 10.03.2014.

politică internaţională

Relaţiile Beijing – Budapesta

La 11 februarie a avut loc întâlnirea dintre primul ministru chinez, Li Keqiang şi omologul său maghiar, Viktor Orban, în care cei doi au discutat pe marginea domeniilor de cooperare între cele două state. Ambii s-au arătat încântaţi de o idee mai veche, care se referea la modernizarea căii ferate dintre Budapesta şi Belgrad. Poate cel mai important aspectat dezbătut a fost cel referitor la cooperarea în sectorul energiei nucleare. Li Keqiang a subliniat că statul chinez este dispus să investească într-un proiect energetic de acest tip, chiar cu posibilitatea implicării unui al treilea stat. – POLITICS.HU, 13.02.2014.

Firmă de lobby americană rupe legătura cu Guvernul Ungariei

Firma de lobby americană Prime Policy Group a pus capăt contractului lui guvernul maghiar pe data de 3 februarie. Sarcina grupului era să facă lobby în SUA în interesul primului-ministru, Viktor Orban, dar conform datelor făcute publice de firma americană colaborarea celor două entităţi a luat sfârşit, deoarece clientul, adică Guvernul de la Budapesta, nu şi-a îndeplinit niciodată sarcinile conform înţelegerilor. – POLITICS.HU, 11.02.2014.

Întâlnire între V. Orban şi H. Van Rompuy

Viktor Orban şi Herman van Rompuy s-au întâlnit la sfârşitul lunii februarie pentru a discuta despre relaţia bilaterală Ungaria – UE. Cu toate că în trecut primul-ministru maghiar a făcut declaraţii în care spunea că administraţia europeană de la Bruxelles are un comportament similar cu cel al Moscovei în trecut, situaţia s-a schimbat, spune el, şi Ungaria sprijină toate aspiraţiile politico-economice ale UE, iar legaăturile dintre Budapesta şi Uniune au reintrat pe făgaşul normal. Herman van Rompuy a subliniat că discuţiile au inclus, printre altele, stabilitatea economico-financiară a statelor care nu fac parte din zona euro şi că indicatorii Ungariei sunt pozitivi în acest sens. – Budapest Telegraph, 28.02.2014.

 

Evenimentele din Ucraina, deranjante pentru Budapesta

Budapesta se teme că evenimentele din Crimeea pot afecta interesele strategice ale statul maghiar. Ungaria consideră că se află la mijloc. UE a impus sancţiuni economice împotriva Federaţiei Ruse, dar la începutul anului 2014 Ungaria şi Rusia au semnat un acord energetic pentru dezvoltarea unui sistem de centrale nucleare la Paks. Deşi Viktor Orban a declarat că aceste sancţiuni nu vor afecta parteneriatul energetic ruso-maghiar, analiştii maghiari consideră că Ungaria va avea de suferit în acest sens, urmând ca dinamica importurilor de energie să fie afectată, mai ales în contextul în care 80% din necesarul de gaze naturale este importat din Rusia. – The Budapest Times, 30.03.2014.

Eficienţa NATO va depinde de nivelul de implicare al Europei

În cadrul unei conferinţe de presă, ministrul maghiar al Apărării, Csaba Hende, a apreciat că Europa trebuie să îşi dezvolte nivelul de securitate pentru a face ca NATO să fie eficientă. Domnul Hende consideră că interesul SUA faţă de Europa s-a diminuat, iar tăierile din bugetele de apărare ale statelor europene au condus la tensiuni în interiorul Alianţei. Este mare nevoie ca statele europene să îşi intensfice cooperarea regională şi să îşi crească cheltuielile pentru securitate şi apărare. "Membership-ul NATO reprezintă piatara de temelie pentru securitatea Ungariei", a mai spus Csaba Hende. – POLITICS.HU, 12.03.2014.

economie

Cel mai scăzut nivel al inflaţiei din ultimii 40 de ani

Sfârşitul lui 2013 a adus cu sine şi cel mai scăzut nivel al inflaţiei înregistrat din luna martie a anului 1970 până în prezent. Nivelul inflaţiei în luna decembrie a anului trecut s-a ridicat la cota 0,4%, a anunţat Biroul Central de Statistică din Ungaria. Se pare că principalul motiv pentru acest nivel scăzut al inflaţiei ar fi a doua rundă de reducere a preţurilor la anumite utilităţi din noiembrie 2013. – Hungary Around the Clock, 16.01.2014.

Diminuări nesemnificative ale datoriei publice

Datoria publică a statului maghiar a scăzut de la 80,2% la 79% din valoarea PIB-ului, la sfârşitul anului trecut, arată Banca Naţională a Ungariei. În termeni nominali, datoria se ridică la aproximativ 23.000 de mlrd. de forinţi. Aprecierea forintului a redus în mică măsură nivelul datoriei, dar valoarea netă a împrumutului a crescut, balansând astfel câştigurile obţinute prin aprecierea monedei naţionale. – The Budapest Sun, 18.02.2014.

Sectorul bancar din Ungaria este în ascensiune

Sectorul bancar maghiar a înregistrat profituri de peste 155 de mlrd. de forinţi în anul 2013, se stipulează într-un raport preliminar al Băncii Naţionale a Ungariei. Cifrele sunt unele promiţătoare şi arată îmbunătăţiri majore faţă de 2011 şi 2012, în care criza financiară şi-a lăsat grav amprenta asupra acestui sector din viaţa economică a Ungariei. – The Budapest Sun, 25.02.2014.

Guvernul maghiar este pregătit să cumpere E.ON Ungaria

Compania maghiară de distribuţie energetică MVM, aparţinând statului maghiar, şi compania E.ON Ungaria, cu proprietari germani, au semnat o declaraţie de intenţie prin care MVM este pregătită să preia cele două filiale din Ungaria ale E.ON - E.ON Central Transdanubian Gas Network şi E.ON South Transdanubian Gas Network. Dacă se va ajunge la o înţelegere, guvernul ungar va deveni cel mai mare furnizor de energie din ţară, iar singurele companii energetice care nu vor fi deţinute de statul maghiar vor rămâne Egaz-Degaz, deţinută de francezii de la GDG Suez, şi Tigaz, deţinută de compania Eni din Italia. – Budapest Telegraph, 26.03.2014.

Noul cod civil şi companiile maghiare

La data de 15 martie, a intrat în vigoare noul Cod Civil al Ungariei. Noua variantă a codului stipulează faptul că orice companie cu răspundere limitată va fi nevoită să deţină un capital de 3 mil. de forinţi pentru a funcţiona legal. Conform unor cifre furnizate de Napi.hu, aproximativ 210.000 de companii vor fi afectate de modificările apărute în noul cod civil. – The Budapest Beacon, 10.03.2014.

Adrian Barbu urmează masterul de Analiza şi Soluţionarea Conflictelor la SNSPA Bucureşti. În această perioadă efectuează un stagiu de colaborare cu redacţia FP România, centrat pe dinamicile din Polonia şi Ungaria şi pe tema diplomaţiei economice.