100 FP România/ 2015 - cine ce a făcut relevant în Educaţie/ Formare: profesori şi elevii lor, dar şi antreprenori

100 FP România/ 2015 - cine ce a făcut relevant în Educaţie/ Formare: profesori şi elevii lor, dar şi antreprenori

În cadrul Galei 100 FP România 2016, dna Manuela Prajea a fost premiată "pentru cariera de profesor internaţional în România". (Foto: Sorin Stana)

Profesori care pun generaţii după generaţii pe orbita unor cariere înalte - şi lucrative. Antreprenori care duc pixelii cunoaşterii săracilor şcolari de la ţară – sau care fac super-manuale pentru super-licee din străinătate. Antreprenori în IT care şcolesc angajaţi pentru întreaga industrie. Profesori de conştiinţă – şi formatori alternativi.


sumarul listei 100 FP România/ 2015 - inclusă în ediţia FP România nr 50 (februarie/ martie 2016)
 
ediţii anterioare: 100 FPR/ 2014 (Educaţie) - 100 FPR/ 2013 (Educaţie)
 
Premiile FP România 2016 - sau ediţiile anterioare: Premiile FP România 2015, Premiile FP România 2014
 
 
Manuela Plăpcianu
 
Antreprenoare socială 
 
Pentru că susţine efectiv cauza educaţiei pentru toţi. 
 
Manuela Plăpcianu anunţa primăvara trecută că se retrage din funcţia de CEO şi preşedinte Artmark, pentru a se dedica antreprenoriatului social în domeniul educaţiei – iar asta chiar a fost o ştire. Fundaţia Education for All, pe care a lansat-o atunci, desfăşoară deja „proiecte educaţionale în zonele rurale unde copiii de vârstă şcolară şi preşcolară au acces limitat la resursele de educaţie moderne, oferind acestora o platformă digitală de dezvoltare personală”. Concret, pune în mâinile unor copii de la ţară tablete, dopate cu lecţii variate şi de calitate: cărţi electronice, gîndire critică, responsabilitate socială, mediu, dezvoltare cognitivă, artă, muzică, istorie, matematică, programare, limba engleză. Într-un interviu pentru Dilema veche, dna Plăpcianu a spus tot: „România se află printre ţările cu scorurile cele mai mari din UE privind rata de analfabetism funcţional. (...) Iar învăţământul rural, mai ales cel din zonele dezavantajate, este şi mai trist, din cauza efectului multiplicator al sărăciei şi lipsei de speranţă. (...) Între sărăcie şi educaţie este o relaţie intimă, cel mai vicios cerc din cîte se pot imagina. Cum ar putea un părinte structural nefericit, pe care-l doare stomacul de foame, să-şi entuziasmeze copiii ori să le citească acestora seara înainte de culcare? Cum ar putea un profesor lipsit de orice prestigiu social să inspire? Sărăcia erodează cele mai bune intenţii. (...) Conţinutul EFA de pe platforma noastră educaţională acoperă nevoile pragmatice ale copiilor. Noi le oferim acestor copii şanse mai mari de integrare şi utilitate într-un viitor care, ne place sau nu ne place, va fi unul cu o maximă componentă digitală. Cu cât deprinderile copiilor sunt mai adaptate noilor realităţi, cu atât au mai multe şanse de a gestiona oportunităţi de angajare.  (...) Am făcut primul pas, am creat pentru fiecare copil la care am ajuns accesul la un conţinut educaţional mereu înnoit.” Ce va urma: „O componentă importantă a acestui program este implicarea societăţii civile. Practic, corporaţiile pot adopta un sat şi pot interveni concret în partea cea mai importantă a programului, contactul uman. Companiile pot susţine înlocuirea tabletelor deteriorate ori schemele de premiere lunare pentru copiii care folosesc tableta preponderent pentru aplicaţiile educative. Înainte de orice, prezenţa activă a voluntarilor în aceste sate poate avea un impact decisiv traiectoria acestor copii. (...) Cât de mult ar însemna pentru ei conectarea cu un om cu o traiectorie profesională aşezată?”. 
 
notabil 
Colegiul Naţional „Costache Negri“ din Galaţi a transformat, anul trecut, o sală de festivităţi într-un „centru informatic”, care permite ca la predarea lecţiilor să asiste şi elevi aflaţi la distanţă – o premieră pentru învăţământul românesc, finanţată cu fonduri europene. Liceele partenere se află în localităţile gălăţene Tecuci, Târgu Bujor şi Pechea. Oriunde s-ar afla, elevii sunt mereu captivaţi de tehnologii – iar proiectul urmăreşte şi ca „teleprofesorul” să devină un model pentru colegii cu experienţă mai redusă. 
 
 
Manuela Prajea
 
Profesoară de matematică 
 
Pentru deschiderile internaţionale avute din ţară. 
 
Profesoara Manuela Prajea, directoarea Colegiului Naţional „Traian” din Drobeta Turnu Severin, a fost nominalizată, la sfârşitul anului trecut, pentru premiul Global Teacher - 2016, decernat, în martie, în cadrul Global Education and Skills Forum din Dubai. Dna Prajea, absolventă a Facultăţii de Matematică a Universităţii de Vest din Timişoara, unde şi-a finalizat şi doctoratul, a explicat, pentru Agerpres, ce înseamnă să se afle printre primii 50 de candidaţi ai acestui „Nobel” pentru Educaţie, extraşi din cei peste 8.000 de aspiranţi: „În primul rând reprezintă o recunoaştere internaţională a eforturilor proprii depuse în studierea matematicii şi, în acelaşi timp, demonstrează că şcoala de matematică românească este bine cotată în lume. De fapt, acest premiu <<Nobel>> pentru profesori, cu o valoare de un milion de dolari, a fost creat în scopul recunoaşterii contribuţiei unor profesori în direcţia prestaţiilor didactice excepţionale, a valorii lor. Matematica nu a reprezentat pentru mine neapărat un hobby, ci a fost o dorinţă de a face o carieră”. De-a lungul a 25 de ani, elevii săi au obţinut 64 de premii internaţionale, 133 de premii naţionale şi peste 430 de premii judeţene. Mai mult decât atât: „Din anul 2012 şi până în prezent am dezvoltat mai multe proiecte cu resurse financiare ale NASA. S-au referit la cercetarea spaţiului, la studiul misiunilor spaţiale, la încălzirea globală. Am căutat să rezolvăm multe dintre fenomenele, tainele şi conceptele pe care le presupun acestea, prin cercetarea ştiinţifică, adică prin utilizarea teoretică a Ştiinţei, Tehnologiei, Ingineriei şi Matematicii.” Şi un răspuns de competiţie internaţională la tradiţionala întrebare românească „dacă aţi primi oferta de a pleca din ţară şamd”. „Locul meu, misiunea mea sunt aici, în România. Aici, şi numai aici sunt acasă. Am obligaţia de a pregăti tineri matematicieni să ajungă valori recunoscute în lumea întreagă.” (Notă: Câştigătoarea primei ediţii a premiului a fost o profesoară din SUA, care predă după o metodă inovatoare ce îi încurajează pe elevi să citească şi să-şi amelioreze exprimarea în scris – ea şi-a donat premiul şcolii sale.) 
 
notabil 
Alexandru Iosup (35 de ani) a fost ales anul trecut „Profesorul anului în Olanda” – pentru introducerea conceptului de gamification (abordarea unui concept folosind tehnicile de recompense şi provocări din jocurile pe computer) la cursurile de informatică pe care le predă la Universitatea Tehnică din Delft, unde este profesor asociat. Prin gamificare, profesorul Iosup adaptează conţinutul cursului la personalitatea studenţilor, la motivaţiile acestora. Pe scurt, un elev foarte capabil şi deloc compatibil cu şcoala românească – îl caracteriza Adevărul. „Mi-am petrecut majoritatea orelor de chimie, biologie, franceză sau istorie pe terenul de baschet. Ştiam că informatica este ceea ce vreau să fac în viaţă şi am avut multe absenţe, pentru că am stat o parte dintr-un semestru acasă întrucât voiam să programez mai bine. Voiam să mă autoeduc, să-mi iau viaţa în mâini“, şi-a amintit dl Iosup. Astăzi, pe lângă predat, conduce o echipă de 10-15 cercetători, împreună cu care urmăreşte patru domenii de studiu: cloud computing, big data, sisteme de mari dimensiuni pentru jocuri şi benchmarking. 
 
 
Eugen Nodea
 
Coordonatorul Lotului naţional de tineri informaticieni
 
Pentru carierele pe care le programează. 
 
„Nu există o firmă mare de IT din lume în care să nu lucreze un fost elev de-al meu“, estima, anul trecut, pentru Adevărul, Eugen Nodea, profesor de informatică la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“ din Târgu-Jiu şi coordonator al Lotului naţional de tineri informaticieni (până în 15 ani). La ediţia din 2015 a Olimpiadei de informatică a ţărilor balcanice, elevii săi au reuşit o performanţă unică: „Copiii noştri au fost trei de clasa a VIII-a şi o fată de clasa a VII-a. A fost extrem de greu. Probele s-au desfăşurat pe parcursul a două zile în care copiii au primit trei probleme pentru rezolvare. Am obţinut maximul posibil de medalii. Nu se pot lua mai mult de trei din aur şi am ocupat primele trei locuri“, i-a felicitat profesorul gorjean. 
Dl Nodea pregăteşte de patru ani lotul de tineri informaticieni ai României, iar de trei ani este liderul echipei – care în 2013 a obţinut o medalie de aur şi trei de argint, iar în 2014 două medalii de aur şi două de argint. Profesorul Nodea a fost selectat să facă parte din grupul de profesori care se ocupă de lotul naţional graţie activităţii din Comisia naţională a olimpiadelor şcolare, care se ocupă de elaborarea subiectelor. De ce? „Sunt aproape de copii, descopăr şi produc talente şi valori, sunt respectat în ceea ce fac. Înainte de toate e o pasiune. E greu să înţeleagă pentru cineva care priveşte din exterior. Am considerat că nu banii te reprezintă“, se explică profesorul – care nu primeşte bani în plus la salariu pentru performanţele obţinute. „Nu facem acest lucru pentru bani, ci din pasiune. Din câte cunosc, în Gorj nu a mai pregătit nimeni un lot naţional. Primesc gradaţie de merit la fel ca o mare parte dintre colegii mei şi cam atât.“ 
Profesorul Nodea spune că a primit şi din partea unor foşti elevi oferte de a lucra în cadrul unor proiecte sau companii puse pe picioare chiar de ei. „Am copii plecaţi la toate firmele renumite, cum ar fi: Twiter, Facebook, Microsoft, Adobe, Google, Bitdefender. Ocupă poziţii foarte bune şi câştigă colosal de mult. Mă bucur pentru avansările lor profesionale. Cred că nu există firmă mare din IT din lume în care să nu fie un fost elev de-al meu. În general au mers către partea de software. Am foşti elevi care şi-au deschis propriile lor start-up-uri, şi-au vândut aplicaţiile şi câştigă extraordinar“. 
Eugen Nodea conjură autorităţile să acorde o atenţie mai mare acestei discipline, care este doar opţională la nivel de gimnaziu. „România produce valori şi este sus în domeniul IT. Când eşti aplaudat de alte ţări, care te consideră «number one», nu îţi mai trebuie bani. Este un sentiment înălţător. Ne-am bătut la concursuri cu ţări foarte puternice în acest domeniu, cum ar fi Polonia, care reprezintă o forţă în IT. La alte concursuri ne-am bătut cu Federaţia Rusă. În Europa suntem extrem de sus, în primele trei locuri. Aş vrea ca interesul naţional să se aplece mai mult către informatică.“ Păi, ce-are interesul naţional cu informatica?!
 
 
Olimpicii internaţionali ai anului 2015 
 
Pentru aportul la tezaurul naţional de medalii olimpice ştiinţifice.
 
Ca şi data trecută, strigăm catalogul olimpicilor internaţionali ai anului 2015: 
Matematică – Diaconu Simona (două medalii de aur), Teodorescu Ioana Alexandra (aur), Ivan Marina Romina (argint), Bud Viorel Andrei (aur), Iliant Theodor Mihai (aur), Timofte Alexandra (argint), Cuturela Lenca Iarina (argint), Nicolae Ioan Andrei (argint), Bălăucă Ştefan Răzvan (argint), Târlişan Ioan Paul Petru (argint), Jercăianu Alexandru  (argint), Drăgan Relu (argint), Andronache Theodor Andrei, Bocanu Marius (argint), Bonciocat Ciprian (argint), Spătaru Ştefan (argint), Cobzaru Raluca (bronz), Puiu Andrei Bogdan (bronz), Dima Andreea (bronz), Doică Mihnea-Gabriel (bronz).
Fizică – Eniceicu Dan Ştefan (aur), Creţu Tudor Costel (aur), Frunză Criatian Alexandru (aur), Rugină Ileana (argint), Răduc Andrei (argint), Răveanu Iulian Robert (argint), Popa Mihai Ovidiu (argint), Găitan Gabriel (bronz), Stănescu Mălin (bronz).
Chimie – Călugăru Dumitru (aur), Iliescu Andrei (aur), Râclea Cristian Robert ( aur şi argint),  Velicu Maria (argint), Fîrţală Sabina-Giorgiana (argint), Big Silvestru-Alexandru (argint), Pană Tiberiu Alexandru (bronz). 
Ştiinţe – Diaconu Cristiana Diana (argint), Pipirig Tudor (argint), Sâmbotin Vlad-Gabriel (argint), Şerbana Maria Teodora (argint), Gerea Paul Haidu (bronz), Oneci Codrin Paul (bronz).
Astronomie şi Astrofizică – Eniceicu Dan Ştefan (argint), Creţu Tudor Costel (argint), Suciu Tudor (bronz), Draghiş Paul-Andrei (bronz), Drăgulescu Anca (bronz), Niţu Iuliana-Camelia (bronz), Răduc Andrei-Cătălin (bronz).
Ştiinţe ale Pământului – Dima Alexandra (argint), Neagoe Dan-Mircea (argint), Cozma Tudor-Cristian (bronz).
Geografie – Dobrin Costin George (aur), Rădulescu Anca-Maria (aur), Petruşcă Ionel-Alexandru (aur), Suciu Andrei Tudor (aur), Amironesei Elena Aura (argint), Crăciun Irina-Andrada (argint), Davidel Lorenei (bronz).
Biologie – Mirea Mircea Dan (aur), Duţă Alexandru Ionuţ (bronz), Jippa Siscă Bogdan Ionuţ (bronz).
Lingvistică – Mirea Mircea Dan (argint) şi Solovan Teodora- Elena (argint).
Informatică – Buhai Rareş Darius (aur şi argint), Velea Alexandru (aur şi argint), Hărşan Ovidiu Răzvan (aur), Petrescu Alexandru (aur), Nicolae Andrei Ioan (aur), Marian Darius (aur), Oncescu Andrei Costin (aur), Hârşan Marius Valentin (două medalii argint), Rochian Vlad Mihai (argint), Popa Andrei (două medalii bronz), Udriştoiu Maria Alexandra (bronz).
 
notabil
Andra Cristiana Ştefan, elevă la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” din Brăila, s-a clasat pe locul trei la ediţia de anul trecut a concursului de neuroştiinţe International Brain Bree din Australia – o performanţă incredibilă dat fiind că că nu a lucrat niciodată într-un laborator de specialitate sau alături de un neurochirurg, menţiona obiectivbr.ro. 
Elif Memet, elevă la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa, a participat anul trecut la concursul organizat de Gulen Institute Youth Platform cu un eseu care a fost desemnat cel mai bun din Europa şi al 13-lea la nivel mondial. Ca urmare, a fost invitată să-l prezinte şi la Casa Albă. 
 
 
Studenţii internaţionali
 
Pentru alimentarea rezervei de cadre a ţării.
 
Liga Studenţilor Români în Străinătate (LSRS) a realizat la începutul anului un nou podium al excelenţei academice româneşti internaţionalizate. 
Anca Drăgan a fost desemnată Studenta Română a Anului – a învăţat informatica la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, a studiat inteligenţa artificială la Jacobs University din Bremen, iar acum este profesoară asistentă la Universitatea Berkeley din California, unde face cercetare de ultimă generaţie în domeniul roboticii şi al inteligenţei artificiale. 
Studentul Român al Anului în Europa, la nivel universitar: George Potrivitu – absolvent de inginerie aerospaţială la Bucureşti, pe cale să termine un masterat în ştiinţe şi tehnologii spaţiale la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse.
Studentul Român al Anului în Europa, la nivel post-universitar: Beatrice Mihaela Radu – absolventă a facultăţilor de Fizică şi Biologie la Bucureşti, iar acum studentă în anul II la Şcoala Doctorală de Neuroştiinţe, Ştiinţe Psihologice şi Psihiatrice din cadrul Universităţii din Verona, Italia. 
Studentul Român al Anului în America de Nord: Irina Dăgan – absolventă a UMF Carol Davila din Bucureşti, se specializează la New York University şi la Tufts University, unde urmează simultan două programe: Rezidenţiat şi Masterat în Parodontologie.
Studentul Anului în România: Iuliana Netu – anul 5 la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca, şi cercetătoare. „Deprinderile practice în laborator le-am însuşit în diferite stagii şi, ulterior, în propriul meu grant, unde lucrez cu celule tumorale şi aplic diferite terapii medicamentoase.”
Studentul Român Erasmus al Anului: Biana Leontina Grigoraş – „Sunt pasionată de antreprenoriat şi educaţie şi imi doresc să implementez o afacere prin care să aduc o schimbare pozitivă in România.”  
Premiul Special în Arte: Adela Liculescu – absolventă a Liceului de Artă din Craiova, urmează, în paralel cu studiul de pian anul IV, un curs pregătitor în compoziţie şi dirijat la Universitatea de Muzică din Viena şi este bursieră a Tokyo Foundation.
 
 
Academy + Pitech
 
Pentru calificarea intensivă într-un domeniu cu viitor. 
 
Peste o sută de tineri au început anul trecut, la Cluj, un program aparte de formare profesională în IT. Şcoala este deschisă non-stop, întrucât pregătirea se face prin intermediul unor platforme educaţionale online. Nu există examene, cursanţii trecând la stadiul următor abia după dobândirea competenţelor nece¬sare, conform unui program de studiu adaptat fiecăruia. La debutul din 2014, Academy+ Plus se lăuda însă cu cel mai dificil examen de admitere: după preselecţie, candidaţii au o discuţie cu conducerea şcolii, urmată de 28 de zile de testare la sediul instituţiei. Programul a fost iniţiat de compania de IT Pitech+Plus din Cluj, în parteneriat cu o reputată şcoală franceză de IT. „Cei 140 de elevi ai Acade¬my+Plus au fost selecţionaţi dintr-un total de 2.000 de can¬didaţi. O treime dintre ei sunt persoane aflate într-un proces de recalificare profesională. În general, este vorba de ingineri, dar avem şi muzicieni, teologi sau absolvenţi ai facultăţii de Drept. Apoi, avem 37 de elevi de liceu care urmează cursurile şcolii noastre în paralel cu cursurile obişnuite, iar ceilalţi elevi ai Academy+Plus sunt studenţi”, explica Bogdan Herea, care conduce compania plus academia. Şcoala are în plan creşterea numărului de cursanţi şi crearea de con¬ţinut educativ împreună cu companiile locale de IT, astfel încât absolvenţii să dobândească exact acele com¬petenţe care sunt cerute pe piaţa muncii. Tot exemplar, mai nou, programul rulează şi la Chişinău. (Notă: În companiile de IT din Cluj lucrează 15.000 de oameni, iar deficitul de angajaţi din acest sector este de 2.000 de persoane.) 
 
notabil 
Proiectul de formare IoT4Girls, al organizaţiei TechLounge, având ca scop promovarea informaticii în rândul elevelor de liceu, a fost unul dintre câştigătorii programului RISE Awards 2015, organizat de Google la nivel global – şi a primit o finanţare de 25.000 USD. În cadrul proiectului, eleve de liceu au ocazia să programeze, la modul practic, aplicaţii pentru diferite gadgeturi. TechLounge oferă oportunităţi pentru tinerii dezvoltatori şi antreprenori din IT, şi suport pentru start-up-uri, prin intermediul programului Innovation Labs. 
 
 
Paul Balogh, Cristian Dinu
 
Antreprenori în domeniul tehnologiilor educaţiei 
 
Pentru înţelegerea manualelor digitale. 
 
Paul Balogh şi Cristian Dinu au fondat în februarie trecut, la Londra, compania Learn Forward. Au ajuns acolo participând la Emerge Education, o competiţie de startup-uri din domeniul tehnologiei educaţionale, unde au prezentat un sistem propriu de creare a manualelor digitale – dezvoltat şi folosit anterior în România. Au ajuns printre cele şapte startup-uri din finală şi au primit o finanţare de 25.000 de lire sterline pentru a-şi duce mai departe proiectul. La mijlocul anului trecut aspirau deja la alte 350.000. „La două luni după ce am ajuns aici, deja aveam discuţii cu Oxford University Press, Hodder Education sau Harper Collins, am ajuns din prima la cele mai mari edituri. Iar din România, şansa de a ajunge la ele era minimă”, a explicat Paul Balogh, pentru republica.ro. „Manualele făcute de noi, cu ajutorul motorului nostru, au ajuns să fie folosite la Colegiul Eton. Eton este cel mai vechi şi conservator şi high class colegiu din Marea Britanie. Simţi că are sens să faci asta, când cineva ca Eton College este interesat de tine.” 
Motorul a fost iniţiat în ţară, în perioada 2012-2014, în cadrul unui proiect de afaceri numit Read Forward: „Un manual digital adevărat trebuie să te lase să porneşti o clasă virtuală, din interiorul lui, trebuie ca manualele să comunice între ele, trebuie să lase profesorul să vadă ce rezultate au copiii în momentul în care rezolvă un exerciţiu, trebuie să aibă toate exerciţiile în format digital, nu doar 30, cum vrea ministerul, şi tot aşa. E o tehnologie destul de nouă, în timp real, e destul de greu pentru multe edituri să înţeleagă de ce trebuie să arate aşa.” În ţară, Read Forward a folosit softul la manualele digitale pentru clasa I şi a II-a ale editurii Humanitas şi la o serie de cursuri digitale pentru diverşi clienţi. 
 
 
Marian Popescu 
 
Profesor universitar 
 
Pentru curajul normalităţii în faţa plagiatelor la vârf. 
 
Grupul pentru Dialog Social a acordat premiul anului 2015 profesorului Marian Popescu, preşedintele Comisiei de etică a Universităţii Bucureşti. Laudatio: „Împreună cu colegii săi din Comisia de etică, dl profesor Marian Popescu a avut curajul ca, din 2012 până în prezent, în pofida imenselor presiuni politice şi administrative, să stea vertical în faţa imposturii intelectuale, demonstrând şi făcând publice plagiatele unor teze de doctorat realizate de înalţi demnitari ai statului român. Această poziţionare curajoasă şi corectă a Comisiei de etică în lupta antiplagiat nu ar fi fost posibilă fără sprijinul necondiţionat acordat de rectorul Universităţii Bucureşti, dl. profesorul Mircea Dumitru. Au fost astfel apărate principiile etice şi valorile ştiinţifice ale mediului universitar românesc, transformînd ideea de autonomie universitară într-o realitate concretă.” 
Pe de altă parte, profesorul Popescu lansa anul trecut un dramatic manifest în favoarea exersării dezvoltării personală în şcoală: „Cred că misiunea şcolii este aceea de a forma persoana. Nu atât să pompezi cunoştinţe, deşi, evident, şcoala trebuie să facă asta, ci mai ales să poţi contribui la un mod corect de a judeca al copilului, la un mod corect de a se situa în raport cu lumea în care trăieşte. (...) Eu pledez pentru o reformă esenţială, enormă, a tuturor pachetelor curriculare, pe toată arhitectura ciclurilor educaţionale, care să determine o atenţie specializată cât mai mare pentru dezvoltarea personală a copilului. De aici decurg consecinţe pozitive enorme pentru întreaga societate. (...) Cât timp ai la un curs sau la un seminar să discuţi, să îl pui pe student în situaţia de a-i pune întrebări care îi vor construi un mod de a judeca, de a vedea lucrurile şi de a fi în lume în mod corect, în mod integru? Dezvoltarea personală se reduce la a scoate ce e mai bun din fiecare persoană. Nu există o persoană care să nu aibă ceva care să nu poată fi scos la lumină”. (gindul.info) 
 
 
Ştefan Pălărie
 
Fondatorul Şcolii de Valori 
 
Pentru cultivarea tinerilor excepţionali. 
 
Şcoala de Valori se defineşte drept „o organizaţie non-guvernamentală modernă, non-profit, a cărei viziune este transformarea României într-o societate care generează încredere, echilibru şi curaj”. Cum: „Punem sub semnul întrebării graniţele educaţiei tradiţionale şi creăm oportunitatea persoanelor de a accesa informaţii de valoare, experienţe de formare a caracterului, de a interacţiona cu modele pozitive şi de a avea expunere internaţională, cu scopul de a creşte responsabilitatea personală şi controlul fiecăruia asupra alegerilor personale.” Unul dintre proiectele organizaţiei este identificarea tinerilor „excepţionali” – adolescenţi care sunt antreprenori ori artişti, deja activişti sau vectori de influenţă în mediul lor – şi trecerea lor prin câteva programe de dezvoltare personală: interacţiunea cu profesionişti model, exersarea lucrului în echipă, proiecte de voluntariat cu impact în comunitate. 84 de asemenea tineri excepţionali au lucrat anul trecut la realizarea site-ului vremsafim.ro, o bibliotecă online unde sunt publicate până acum peste 100 de interviuri explicative cu feluriţi profesionişti fericiţi cu alegerile lor de carieră: unii elevi vor putea alege astfel facultatea care chiar să-i propulseze spre viitorul profesional dorit. 
Fericitul din spatele şcolii este Ştefan Pălărie. Care povestea: „Acum doi ani şi jumătate, Şcoala de Valori era doar un vis, doar o idee frumoasă, un concept în spatele căruia încă mai ezita un om – eu. Îmi era frică, şi, deşi eram obsedat de idee, nu credeam că aş putea fi capabil să-mi transform viaţa atât de profund, să-i conving pe cei din familia mea să îmi accepte nebunia temporară, şi nu credeam că voi găsi oameni la fel de nebuni ca mine care să spună – <<Da, avem nevoie de valori. În societate, în rândul tinerilor, în rândul nostru>>”. 
 
 
Mircea Barna 
 
Om de afaceri 
 
Pentru ambiţiile programului educaţional IPRM. 
 
Fost căpitan de baschet al Naţionalei României şi al Universităţii Cluj, Mircea Barna, acum om de afaceri experimentat, a iniţiat un ambiţios program naţional de educaţie alternativă, care caută să îmbine efectele sportului cu dezvoltarea personală şi îndrumarea economică a tinerilor implicaţi. Potrivit iniţiatorului, principiile programului „Împreună pentru România Modernă” (IPRM) sunt teutone: „Cei care intră în proiect vor beneficia în principal de două sisteme de management aplicate cu mult succes în ţările vorbitoare de limbă germană: QET (calitate, etică, transparenţă) şi NICKELIAS (încredere în sine, performanţă, excelenţă, cunoştinţe economice, financiare, antreprenoriale şi management precis). Toate aceste cunoştinţe vor completa cu succes pregătirea lor tehnică pentru a se integra şi adapta cât mai bine în viaţa reală.” Şi cum facem treaba asta? ”Un voluntar-formator va pregăti fizic (sportiv) şi intelectual (economic, etic, antreprenorial, organizatoric, leadership) o grupă de 20 de copii. Va face acest lucru cu sprijinul şi implicarea părinţilor acestor copii. Concret, un formator va petrece două ore, preferabil sâmbăta, cu un grup de copii şi părinţii acestora, pe un teren de sport, în aer liber, când vremea permite, sau într-o sală de sport. În timpul celor două ore, formatorul va îndruma copii din grupul său şi îi va învăţa să practice sport (tehnic, tactic, fizic şi psihic) şi vor forma grupuri de discuţie şi studiu cu părinţii şi copiii, cu ajutorul manualelor pe care fiecare familie înregistrată în programul nostru le va primi”, se arată în descrierea proiectului.
Marii susţinători ai programului IPRM sunt renumitul antrenor de atletism Tudor Bompa, economistul Iosif Pop, aflat printre fondatorii Băncii Transilvania, şi cunoscutul comunicator german Thomas Achelis. 
„După experienţa germană, elveţiană, austriacă sau olandeză, pe care le-am dobândit de-a lungul a câteva decenii, am realizat că mulţumirea, chiar fericirea acestor naţiuni se datorează următoarelor trei condiţii: dreptatea şi echitatea socială, sentimentului că fiecare cetăţean îşi are soarta în propriile mâini şi sentimentul că votul fiecăruia este  important pentru mersul înainte al comunităţii. Totul, în condiţiile în care justiţia funcţionează normal, parlamentul aşijderea, iar societatea civilă – din care face parte şi asociaţia noastră - este bine structurată”, are în vedere omul de afaceri clujean. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: