Zona euro se sufocă fără măsuri anticriză

Spania, Italia, Cipru şi Grecia cer urgentarea punerii în aplicare a deciziilor luate în timpul summitului de la sfârşitul lunii iunie, până nu este prea târziu.

Miniştrii de Finanţe ai zonei euro s-au întâlnit ieri-seară la Bruxelles pentru a analiza cum pot pune în practică deciziile stabilite la ultimul summit european, în special cele care ţin de recapitalizarea directă a băncilor din fondurile de salvare ale zonei euro, operaţiuni care nu pot începe fără o supraveghere bancară integrată.  „Cei 17" au discutat despre cele 100 de miliarde de euro care vor fi injectate în recapitalizarea băncilor spaniole, eventualele păsuiri pentru pachetul de salvare destinat Greciei şi nevoile de finanţare ale Ciprului.

Reuniunea de ieri a miniştrilor de Finanţe din zona va fi urmată de un alt Eurogrup, la 20 iulie, având ca scop realizarea de progrese în punerea în aplicare a mecanismelor anticriză, a anunţat ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici. Ministrul francez a subliniat că zona euro trebuie să transforme „rapid" în fapte deciziile adoptate la sfârşitul lui iunie, îndeosebi cea privind o supervizare bancară integrată, pentru a putea deschide calea recapitalizării directe a băncilor spaniole.

Euro, la minimul ultimilor doi ani

Investitorii au privit cu prudenţă întâlnirea de la Bruxelles a miniştrilor Finanţelor din zona euro. Din acest motiv, euro s-a depreciat la minimul ultimilor doi ani, piaţa aşteptând şi mesajul preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, către Parlamentul European.

BCE a adoptat săptămâna trecută măsuri de politică monetară fără precedent, inclusiv reducerea dobânzii-cheie de la 1% la 0,75% şi coborârea ratei depozitelor overnight la zero pentru a încuraja băncile din zona euro să crediteze. Euro a scăzut, luni, la 1,2251 dolari, cel mai redus nivel din iulie 2010, şi a revenit ulterior la Londra la 1,2288 dolari, aproape de nivelul de la sfârşitul şedinţei de vineri.

Spania şi Italia, sub povara împrumuturilor

Costurile de finanţare pentru Spania şi Italia sunt aproape de un nivel nesustenabil, iar liderii ambelor ţări au cerut, în weekend, implementarea cât mai rapidă a deciziilor luate la summit. Spania va anunţa în iulie măsuri suplimentare pentru controlul deficitului bugetar, a spus premierul Mariano Rajoy, citat de Bloomberg. Autorităţile regionale trebuie să taie şi mai mult din cheltuieli, în contextul declinului veniturilor, lovite puternic de a doua recesiune începând din 2009.

„Este timpul să trecem de la vorbe la fapte. Europa trebuie să urmeze cât mai repede posibil deciziile luate de liderii zonei euro la Bruxelles. Este în joc soarta proiectului european", a afirmat premierul. Spania se confrunta cu noi presiuni pe pieţele financiare, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) nu a luat, la reuniunea de la începutul lunii iulie, măsuri pentru a coborî randamentele obligaţiunilor statelor cu probleme din zona euro. Şi premierul italian a solicitat responsabililor din zona euro să pună cât mai „rapid" în aplicare hotărârile luate la sfârşitul lunii iunie cu privire la rezolvarea crizei datoriilor.

Monti a denunţat şi atitudinea ţările nordice ce subminează, în opinia sa, „credibilitatea" hotărârilor din zona euro. Randamentele obligaţiunilor pe zece ani ale Spaniei şi Italiei au crescut la 7%, respectiv 6,1%, înainte de summitul liderilor zonei euro de luni, potrivit bbc.com. Costurile de finanţare de peste 7% sunt considerate nesustenabile pe termen lung.

Grecii iar nu se ţin de promisiuni

Noul guvern grec a obţinut, ieri, fără probleme votul de încredere al Parlamentului dar Grecia i-a enervat la culme pe liderii UE, care nu mai vor să îi dea bani. Elenii rămân fără salarii şi pensii în câteva săptămâni. Grecia nu va mai primi noi tranşe de ajutor până ce miniştrii din zona euro nu vor constata ca statul elen respectă condiţiile programului de salvare, a declarat vineri un oficial din zona euro, citat de publicaţia „Kathimerini". În plus, Germania a renunţat la un plan de a trimite în Grecia experţi în colectarea taxelor care să ajute autorităţile elene să combată evaziunea.

Asta pentru că oficialii de la Atena nu au fost interesaţi de propunere,  considerând aceasta un amestec în afacerile interne ale ţării, potrivit cotidianului „Bild", care citează surse guvernamentale. Fără următoarea tranşă de 31,5 miliarde de euro din fondurile de salvare, Grecia riscă să rămână fără bani în câteva săptămâni.

Companii franceze, pândite de faliment

Un număr semnificativ de companii franceze ar putea intra în faliment în toamnă, ca urmare a lipsei de comenzi, a declarat preşedintele organizaţiei patronale MEDEF, Laurence Parisot, citat de AFP. Numărul cererilor de insolvenţă ar putea fi „semnficativ", chiar „masiv", putând fi afectate „întreprinderi mici şi medii", a avertizat preşedintele MEDEF. Guvernul francez se întâlneşte astăzi cu patronatele şi sindicatele pentru o „conferinţă socială", primul test pentru metoda de guvernare socială bazată pe consens a preşedintelui François Hollande.

31,5 miliarde de euro are nevoie Grecia pentru a nu intra în faliment.

Criza pe înţelesul germanilor

Preşedintele german Joachim Gauck a îndemnat-o duminică pe cancelarul Angela Merkel să depună eforturi pentru a le explica mai bine germanilor salvarea euro şi consecinţele acesteia pentru ei, relatează AFP. „Ea are acum obligaţia să descrie în mod foarte detaliat ce înseamnă acest lucru şi ce înseamnă acest lucru şi din punct de vedere fiscal", a declarat şeful statului într-un interviu pentru postul public german ZDF. O asemenea explicare „nu este misiunea mea, eu nu sunt Guvernul de rezervă", a adăugat el. Atribuţiile preşedintelui german sunt esenţial onorifice, dar Legea Fundamentală (Constituţia) îi conferă un rol de autoritate morală şi de protector al poporului.

O asemenea intervenţie din partea unui şef de stat german este rară, în cadrul unui dosar de actualitate. Potrivit lui Gauck, un fost pastor şi activist pentru drepturile omului în fosta Republică Democrată Germană (RDG), uneori oficialii politici nu comunică în mod suficient. „Uneori este obositor să explici care este miza. Iar alteori există o lipsă de energie în a spune deschis populaţiei ceea ce se petrece în mod real. În aceste cazuri pot să ajut eu", a subliniat preşedintele german.

Impresionat de calităţile cancelarului

Şeful statului şi-a exprimat totodată respectul faţă de Merkel şi de munca ei. „Eu nu aş fi capabil să fac ceea ce face ea şi ceea ce realizează în prezent", a spus preşedintele.

Gauck a acceptat recent, la solicitarea Curţii Constituţionale, să amâne să semneze textele de lege privind Mecanismul European de Salvare (MES) şi Pactul bugetar, pentru a permite ca eventuale recursuri împotriva acestor texte să fie examinate de înalta jurisdicţie.

Scandalul manipulării LIBOR ajunge la Deutsche Bank

După decapitarea conducerii Barclays, scandalul manipulării Libor ajunge la cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank. Autoritatea germană de reglementare a pieţelor financiare BaFin derulează o anchetă specială în centrul căreia este Deutsche Bank ca parte a unei investigaţii mai largi despre manipularea London Inter Bank Offered Rate (Libor). Deutsche Bank a suspendat doi angajaţi, după ce grupul german a folosit auditori externi pentru a examina dacă personalul băncii a fost implicat în manipularea dobânzilor interbancare, potrivit „The New York Times".

Barclays a fost amendată cu 453 milioane dolari în urmă cu două săptămâni de autorităţile americane şi britanice, devenind astfel prima instituţie bancară care iese pe cale amiabilă dintr-o anchetă ce priveşte multe alte bănci şi posibilitatea ca acestea să fi manipulat Libor. Scandalul a decapitat deja conducerea Barclays, una dintre băncile britanice de top. De dobânda Libor sunt legate active de 360.000 miliarde dolari, multe dintre acestea reprezentând datorii precum împrumuturile pentru maşini.