WSJ: SUA au propus Rusiei inspecţii la bazele antibalistice din România şi Polonia. Miza disputei privind rachetele

WSJ: SUA au propus Rusiei inspecţii la bazele antibalistice din România şi Polonia. Miza disputei privind rachetele

Scutul anti-rachetă de la Deveselu

Potrivit publicaţiei americane WSJ, printre propunerile scrise privind arhitectura europeană transmise Rusiei de către NATO se află măsuri concrete în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului. Un eventual acord ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv la bazele NATO din România şi Polonia, unde sunt instalate sistemele antirachete defensive Aegis Ashore.

Ştiri pe aceeaşi temă

SUA şi NATO au oferit miercuri Rusiei răspunsuri scrise încercând să facă progrese pe o cale diplomatică delicată: dorind să arate Moscovei că privesc cu seriozitate propunerile sale fără a face compromisuri în privinţa „principiilor fundamentale”şi, totodată , fără a-i furniza lui Vladimir Putin un pretext pentru război.

„Am decis să răspundem în formă scrisă, pentru că luăm foarte în serios ideea de a face progrese, am ascultat preocupările ruseşti”, a spus Stoltenberg, adăugând că acest proces a facilitat propuneri „mai concrete” şi detaliate, deşi „nu există niciun secret că suntem departe unii de alţii” .

Blinken a dezvăluit că SUA vor menţine documentele private pentru a „oferi spaţiu pentru discuţii confidenţiale” şi speră că Rusia va face acelaşi lucru. Când un reporter a glumit că Moscova le va divulga în curând, Blinken a admis această posibilitate.
 
În cadrul conferinţelor separate de miercuri, secretarul de stat american Anthony Blinken şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au declarat că au oferit Moscovei răspunsuri scrise separate dar care „se întăresc reciproc”. 
 
Blinken a pus accent pe controlul armamentului şi a menţionat o propunere de negocieri cu privire la un succesor al tratatului New START de neproliferare nucleară.
 
Pe de altă parte, Stoltenberg a adăugat că a propus paşi pentru sporirea comunicării, inclusiv o linie telefonică civilă de urgenţă şi o transparenţă crescută în legătură cu exerciţiile militare.
 
Acesta a precizat că s-au făcut progrese în discuţiile asupra trei arii: relaţiile NATO-Rusia, „canale de comunicaţii militare, pentru a promova transparenţa şi a reduce riscurile, ar trebui să analizăm şi posibilitatea creării unei linii civile pentru situaţii de urgenţă”, securitatea europeană, inclusiv situaţia din Ucraina şi din jurul Ucrainei în măsura în care „suntem pregătiţi să ascultăm preocupările Rusiei şi să ne implicăm într-o conversaţie reală despre modul în care să susţinem şi să consolidăm principiile fundamentale ale securităţii europene la care am aderat cu toţii, începând cu Tratatul Helsinki”.
 
„Rusia trebuie să evite poziţionarea de forţe în scopul exercitării de presiuni, retorica agresivă şi activităţile cu impact negativ îndreptate împotriva statelor NATO şi altor naţiuni. Rusia trebuie să îşi retragă trupele din Ucraina, Georgia şi R.Moldova, unde sunt dislocate fără consimţământul acestor ţări, iar toate părţile trebuie să se implice constructiv în eforturi de soluţionare a conflictelor, inclusiv în Formatul Normandia", a spus Stoltenberg.

„Trebuie să avem o conversaţie serioasă despre controlul armelor. Inclusiv arme nucleare şi rachete terestre cu rază medie şi scurtă de acţiune. Continuăm să ne coordonăm îndeaproape cu Ucraina, precum şi cu alţi parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia şi, desigur, Uniunea Europeană“. a mai spus secretarul general al NATO

 Una dintre propunerile făcute Rusiei, potrivit WSJ, ar fi menite să liniştească Rusia că sistemele antirachete de la bazele americane din România şi Polonia sunt pur defensive şi nu au mijloacele tehnice de a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei.
 
SUA nu au dezvăluit conţinutul propunerilor sale, însă ar solicita acţiuni reciproce din partea Rusiei.
 
Oficialii polonezi au declarat că ar fi deschişi la propunerile de inspecţii cu condiţia ca Rusia să accepte la rândul ei acelaşi lucru, şi anume inspecţiile asupra enclavei puternic militarizate din Kaliningrad, de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia şi Lituania.
 
SUA au instalat interceptoare SM-3 Block IB în România şi Polonia şi plănuieşte să instaleze interceptoare de capacitate mai mare, SM-3 Block IIA - acestea sunt adaptate după Sistemul de Lansare Verticală MK-41 al US Navy, care sunt folosite pe nave echipate cu sistemul de apărare antirachetă Aegis.
 
Rusia crede că aceste instalaţii din Europa ar ameninţa capacitatea sa de a lovi SUA cu rachete balistice intercontinentale cu rază medie de acţiune (ICBM). Deşi SUA au testat anul trecut un interceptor SM-3 Block IIA contra unei ţinte din clasa ICBM,  Moscova pare să supraestimeze capacităţile unui interceptor SM-3 şi, mai cu seamă, viteza sa de ardere (viteza atinsă după arderea combustibilului).

Mai mult, se teme că aceste lansatoare ar putea trage rachete ofensive, mai ales rachete de croazieră.
 
Departamentul de stat american a asigurat însă că Sistemul de Apărare Antirachetă Aegis Ashore „nu are software-ul, hardware de control al tragerii, echipamente de suport sau altă infrastructură” necesare pentru lansarea de rachete ofensive.
 
Potrivit Carnegie Endowment for International Peace, Rusia şi Statele Unite ar trebui să se pună de acord asupra unui pachet de măsuri privind instalaţiile europene de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore care să asigure Rusia că interceptoarele nu au viteza necesară pentru a prinde ICBM-uri ruseşti şi că lansatoarele nu sunt încărcate cu rachete ofensive.
 
Astfel, eforturile de gestionare a disputei privind Aegis Ashore ar trebui să fie concentrate pe dezvoltarea unui regim de transparenţă care să arate că (1) interceptoarele SM-3 din Europa nu pot ameninţa ICBM-urile ruseşti, deoarece au o viteză insuficientă de ardere şi (2) instalaţiile europene Aegis Ashore nu pot lansa rachete ofensive sau nu conţin alte rachete decât interceptoarele SM-3.
 
Dacă Rusia şi SUA reuşesc să fie de acord cu privire la inspecţii reciproce, atunci pot face paşi spre negocieri suplimentare privind disputa rachetelor defensive.
 
Rusia ar trebui să observe un test de zbor al unui interceptor SM-3 Block IB şi un altul al unui interceptor SM-3 Block IIA pentru a măsura, cu echipamente ruseşti, vitezele de ardere acestora..
 
Statele Unite ar trebui să se angajeze (1) să notifice Rusia în avans cu privire la prima desfăşurare europeană a oricărui tip de interceptor de apărare antirachetă cu o viteză de ardere mai mare de 3 kilometri pe secundă (1,9 mile pe secundă) şi (2) să invite Rusia să observe, cu cel puţin şaizeci de zile înainte de prima desfăşurare a interceptorului în Europa, un test de zbor pentru a măsura, cu echipamente ruseşti, viteza de ardere.
 
Rusia ar trebui să accepte măsuri echivalente dacă va desfăşura în Europa orice interceptoare de apărare antirachetă cu viteze de ardere mai mari de 3 kilometri pe secundă din lansatoare de la sol derivate din sistemele navale de lansare verticală.

Aceste verificări au drept punct de plecare stabilirea diferenţelor între sistemele antirachetă defensive şi echivalentele lor navale ofensive şi punerea de acord asupra unor elemente de identificare. Acestea din urmă s-ar putea stabili prin imagini prin satelit, fotografii, inspecţii fizice, instrumente de monitorizare şi observare a lansatoarelor şi încărcăturii lor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările