Washingon Post: Cum încearcă Austria să scape de influenţa rusă după invazia Ucrainei
0
Polizei! – au exclamat ofiţerii, luând cu asalt apartamentul de la etajul trei din Viena şi încercând să reţină un bărbat puternic care stătea în bucătărie. Suspectul a servit multă vreme în serviciile speciale din Austria. S-a repezit la telefonul său şi a încercat să-l spargă, potrivit raportului poliţiei austriece.
Acest raid a avut loc anul trecut. Datele de pe telefonul oficialului, computerul său, „unităţile flash”, precum şi o grămadă mare de documente stau acum la baza unui caz scandalos care a căpătat o importanţă deosebită de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Cât de adânc a pătruns influenţa Moscovei în ţara europeană, se întreabă The Washington Post.
Egisto Ott a condus agenţi sub acoperire în serviciul de securitate internă austriac şi a servit şi în Turcia şi Italia ca ofiţer de informaţii. El este suspectat că a vândut secrete de stat Rusiei, precum şi că a transmis informaţii despre cei pe care Kremlinul îi consideră inamici şi se află în Occident. Acest lucru este afirmat de oficiali europeni din domeniul securităţii şi confirmat şi de documentele anchetei austriece.
Parlamentarii austrieci încearcă să investigheze infiltrarea Rusiei în serviciile de informaţii ale ţării
Cazul împotriva lui Ott este una dintre multele probleme interne care au dus anul trecut la dizolvarea Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei şi Lupta împotriva Terorismului (BVT) şi a forţat alte agenţii europene de informaţii să îşi limiteze legăturile cu Viena sau chiar să oprească partajarea datelor despre Rusia. Ott, în vârstă de 60 de ani, a devenit un simbol al pătrunderii profunde a Rusiei în cercurile politice, industriale şi de informaţii din Austria, o ţară a UE. Invazia rusă a Ucrainei a accelerat procesul de revizuire a riscurilor pentru ţările influenţate de Moscova. Acum, în spatele audierilor cu uşile închise, parlamentarii austrieci încearcă să investigheze infiltrarea Rusiei în serviciile de informaţii ale ţării, precum şi să verifice contactele şefului gigantului gazier de stat OMV cu Rusia.
„Influenţa Rusiei în Austria trebuie investigată amănunţit. De mulţi ani, oamenii Moscovei au pătruns în sistemul nostru politic. Acum, dependenţa economică şi politică de Rusia a devenit în sfârşit o ameninţare clară pentru securitate”, a declarat deputatul de opoziţie Stefanie Crisper.
The Washington Post notează că articolul său se bazează pe sute de pagini de documente aflate în mâinile jurnaliştilor sau studiate de aceştia. Precum şi interviuri cu peste 12 oficiali occidentali actuali şi foşti şi cu alţii care cunosc detaliile cazului Ott. Toţi au fost de acord să vorbească sub rezerva anonimatului, deoarece cazul nu a fost încă închis. Oficialii europeni de securitate spun că Ott, împreună cu alţi ofiţeri de informaţii austrieci, a promovat un plan de reformare a serviciilor de securitate. Se propunea ingiinţarea unui nou departament în cadrul ministerului de externe al ţării, potrivit documentelor anchetei.
La acea vreme, Ministerul de Externe era condus de Karin Kneissl, din partea Partidul Libertăţii, de extrema dreaptă. Acest partid a făcut parte din coaliţia de guvernământ din 2017 până în 2019. Ea a construit o relaţie deosebit de cordială cu Kremlinul. În 2017, şi-a trimis chiar membrii în vizite oficiale în Crimeea ocupată. Vladimir Putin a participat la nunta doamnei Kneissl din 2018. Lista invitaţilor includea toţi politicienii austrieci de top, inclusiv fostul cancelar Sebastian Kurz. Dar invitatul vedetă la nuntă a fost autocratul rus Vladimir Putin care a şi dansat cu mireasa.
Fostul minstru austriac de externe Karin Kneissl a dansat cu Vladimir Putin în 2018 la nunta ei FOTO EPA-EFE
Nimic din dosarul de anchetă nu indică faptul că Kneissl ştia de planurile de reorganizare, care până la urmă nu au fost puse în aplicare. Ea a transmis Washington Post pe WhatsApp, că „nu dă interviuri” şi a emigrat din Austria din cauza „ameninţărilor cu moartea”. În acelaşi timp, Kreissl a adăugat că nu ştia nimic despre planurile lui Ott şi nu auzise niciodată de el.
Ott a fost în închisoare câteva săptămâni anul trecut înainte de a fi eliberat şi suspendat din serviciu în aşteptarea rezultatelor anchetei. El neagă public toate acuzaţiile, susţinând că este o conspiraţie împotriva lui pentru a-l pedepsi pentru dezvăluirea abuzurilor din serviciile de informaţii şi a solicitărilor ilegale din partea agenţiilor de informaţii din ţările prietene. Acesta s-a plâns şi de percheziţia unui apartament din Viena, susţinând că poliţiştii nu s-au identificat. Aşa că a opus rezistentă pentru că i-a confundat cu tâlhari. În acest an, instanţa i-a admis plângerea cu privire la folosirea excesivă a forţei în timpul arestării sale.
„Mă acuză că am predat secrete de stat Rusiei, dar nu am făcut-o. Se uită prea mult la televizor”, a declarat Ott site-ului austriac ZackZack.
Viena a devenit un refugiu pentru spioni
Unele ţări din Europa, în special Polonia şi statele baltice, consideră Rusia condusă de Putin ca o ameninţare strategică. Dar Austria se află în tabăra celor care văd Moscova ca pe o oportunitate de aur. Publicaţia aminteşte că după cel de-al Doilea Război Mondial, Austria a fost împărţită în sectoare ocupate de trupele URSS, SUA, Marea Britanie şi Franţa. La mijlocul anilor 1950, Austria a devenit oficial o ţară „neutră”. Această neutralitate includea adoptarea unor prevederi legale care făceau din spionaj o crimă numai dacă era îndreptată împotriva Austriei. Prin urmare, Viena a devenit un refugiu pentru spioni.
Rusia a devenit unul dintre principalii investitori străini în Austria
În anii 2000, Austria a fost pragmatică cu privire la ascensiunea lui Putin la putere la Kremlin. Rusia a devenit unul dintre principalii investitori străini pentru Viena. La sfârşitul anului 2021, companiile ruseşti deţineau active austriece în valoare de 25,5 miliarde de dolari, cu un mare hub de gaze critice pentru exporturile de combustibil ruseşti către Europa. Austria a devenit, de asemenea, unul dintre principalii investitori pentru gazoductul Nord Stream 2, care trebuia să dubleze fluxul de gaz rusesc către Europa. Dar proiectul a fost anulat după invazia rusă a Ucrainei, în ciuda opoziţiei austriece faţă de decizia de a abandona conducta.
La doi ani după ce a părăsit guvernul, Kneissl, de exemplu, a obţinut un post foarte profitabil la Rosneft. În plus, ea a scris o rubrică pentru publicaţia rusă de propagandă RT. Fostul cancelar austriac Christian Kern a făcut parte din consiliul de administraţie al Căilor Ferate Ruse. Un alt fost cancelar, Wolfgang Schussel, a lucrat pentru Lukoil. După 24 februarie, când trupele ruse au invadat Ucraina, Kern şi Schussel şi-au părăsit slujbele. Kneissl a părăsit Rosneft în mai.
Investigaţie la OMV
Unele companii mari austriece sunt, de asemenea, strâns legate de Rusia, în special în sectorul energetic. În 2015, OMV, deţinută parţial de guvern şi păstrându-şi statutul de a doua companie ca mărime din ţară, a angajat un nou director executiv, germanul Reiner Seele. Înainte a lucrat la Wintershall Holding, care a lucrat îndeaproape cu Gazprom şi a fost un puternic avocat al Nord Stream. În iunie, consiliul de supraveghere al OMV a lansat o investigaţie internă asupra contractelor semnate de Seele care au făcut Austria şi mai dependentă de gazul rusesc.. De asemenea, suspectă a fost şi o afacere de sponsorizare de 20 de milioane de dolari pentru clubul rus de fotbal Zenit. Se crede că aceasta este echipa favorită a lui Putin. Seele, care nu mai lucrează la OMV de anul trecut, neagă că a făcut ceva ilegal.
Pe 15 iunie, la mai puţin de două săptămâni după ce compania austriacă a anunţat începerea unei investigaţii interne, Gazprom a informat Viena despre intenţia de a întrerupe livrările de gaz către Austria.
„ Privind în urmă, va trebui să recunoaştem că investiţiile făcute în Rusia după 2015 au fost marcate de prea multă încredere în Rusia şi rolul acesteia în comunitatea internaţională ”, a declarat Mark Garrett, preşedintele Consiliului de Supraveghere al OMV.
Suspiciunea Wirecard a fost folosită pentru a spăla banii ruşi
Din 2017 până în 2021, Ott a colaborat cu fostul oficial de rang înalt al serviciilor de informaţii austriece Martin Weiss, precum şi cu omul de afaceri austriac, în vârstă de 42 de ani, Jan Marsalek, care este căutat în Germania. Se crede că acesta din urmă se ascunde în Rusia. Weiss a recunoscut că i-a transmis lui Ott solicitări de a căuta date personale despre persoane de pe listele pe care le-a primit de la Marsalek. De obicei, pe listă erau până la 25 de nume. Înainte de a evada, Marsalek a condus compania financiară Wirecard. În 2019, Financial Times a demascat fraudele companiei, precum şi rezervele financiare fictive. În 2020, Wirecard a fost declarată în insolvenţă.
Germania investighează posibile legături între Marsalek şi serviciile secrete ruseşti. Există, de asemenea, suspiciunea că Wirecard a fost folosită pentru a spăla banii ruşi. Clienţii companiei au folosit serviciul pentru a plăti anonim pentru pornografie. Printre aceştia s-au numărat şi reprezentanţi ai serviciilor europene de informaţii. Este posibil ca Moscova să-i folosească. Surse din serviciile europene de informaţii au declarat publicaţiei că Marsalek, care a fugit din Austria în Belarus în iunie 2020, s-a stabilit ulterior într-un complex rezidenţial din Moscova deţinut de informaţiile ruse. Austriacul a primit o nouă identitate rusească.
Oficialii serviciilor de informaţii au spus că Ott a fost suspectat cu mulţi ani înainte de a fi arestat. Dar oamenii legii austrieci nu au reuşit multă vreme să-l aducă în faţa justiţiei. În noiembrie 2017, a fost oprit de poliţie pe Aeroportul Internaţional din Viena, când era pe punctul de a zbura spre Amsterdam. CIA a avertizat partea austriacă cu 10 luni mai devreme că Ott a fost suspectat că a vândut informaţii Rusiei. Americanii şi-au repetat avertismentul în luna noiembrie a acelui an şi au ameninţat că se retrag de la conferinţa de securitate din Ţările de Jos dacă lui Ott i se permite să participe.
Ultimatumul CIA a dus la eliberarea unui mandat de percheziţie în Austria pentru apartamentul lui Ott, pe baza suspiciunii de scurgere de secrete de stat. Cu toate acestea, căutarea nu a oferit dovezile necesare, spun oficialii austrieci. Agenţia de informaţii a ţării a decis să-l îndepărteze din funcţie până la finalul anchetei. Dar Tribunalul Administrativ al Funcţionarilor Publici a blocat această decizie. Ott a fost trimis să lucreze la academia de poliţie, unde nu mai avea acces la baza de date de informaţii.
În ciuda acestui fapt, oficialii sunt convinşi că Ott şi-a folosit noul post pentru a construi o reţea de informaţii de contacte în interiorul şi în afara Austriei. El le-a spus colegilor din alte departamente că îşi face treaba într-o nouă funcţie. Şi pentru asta, a cerut ilegal să-i furnizeze informaţii din baze de date despre oameni din întreaga Europă. Într-un caz, Ott a cerut informaţii de la serviciile de informaţii britanice dacă agenţiile de informaţii occidentale urmăresc o femeie pe care o credeau că este un spion rus.
Documentele arată că în decembrie 2020, Ott a cerut informaţii şi despre Christ Grozev, directorul executiv al Bellingcat. Organizaţia a dezvăluit numele real al lui Vadim Krasikov, care a fost acuzat anul trecut de uciderea unei persoane din opoziţia cecenă în centrul Berlinului în 2019. Krasikov a intrat în Germania cu un paşaport fals. Oamenii legii germani cred că Krasikov a lucrat pentru FSB. De asemenea, analiza datelor de pe telefonul lui Ott a scos la iveală estimări ale eşecurilor operaţiunii ruse de la Berlin, precum şi recomandări despre ce ar trebui să facă ruşii pentru a evita greşelile în viitor.
Se încarcă comentariile...
