Vot la nivel continental, consecinţe naţionale majore. Alegerile europarlamentare vor schimba peisajul politic

FOTO Shutterstock

Europenii vor merge la urne spre sfârşitul acestei luni pentru un vot continental care va avea mari efecte şi în plan naţional. Între 23 mai şi 26 mai, toţi membrii Uniunii Europene vor organiza alegeri pentru Parlamentul European. Deşi alegerile se vor concentra în special pe problemele continentale, voturile vor avea o miză majoră şi pe plan naţional.

În unele cazuri, acestea ar putea să fie hotărâtoare pentru coaliţiile politice fragile. În alte cazuri, ele vor coincide cu alegeri regionale şi municipale, şi referendumuri. Oricare ar fi cazul, alegerile vor schimba peisajul politic, subliniază Stratfor.

Peisajul general

În previziunea sa pentru al doilea trimestru pe 2019, Stratfor a notat că partidele proeuropene vor păstra, probabil, controlul asupra Parlamentului European în alegerile din mai, deşi mişcările eurosceptice vor trimite mai mulţi parlamentari în legislatura continentală. În acelaşi timp, alegerile din 23-16 mai le vor oferi şansa alegătorilor să-şi exprime opinia în ceea ce priveşte guvernele naţionale, acest lucru însemnând că scrutinele vor avea repercusiuni domestice care ar putea conduce schimbările de politici în unele dintre cele mai proeminente state din blocul comunitar.

Spargerea alianţelor fragile

Algerile pentru Parlamentul European vor testa popularitatea partidelor de guvernământ ale Italiei, partidul populist Mişcarea 5 Stele (M5S) şi partidul de dreapta Liga, la un an după alegerile generale din martie 2018. Criticii au spus că politicile guvernului, care includ cheltuieli publice mai mari şi taxe mai mici, vor adânci deficitul Italiei, fără a genera o creştere economică suficient de mare pentru ca ţara să poată reduce din datoria sa masivă. Însă dacă aceste partide vor avea rezultate puternice pe 26 mai, ar putea decide să urmeze aceeaşi cale.

Alianţa celor două formaţiuni a fost tensionată încă de la început, acestea având deseori dificultăţi în abordarea unei poziţii coerente în ceea ce priveşte politicile statului. Alegerile de pe 26 mai deja stârnesc noi bătălii în interiorul coaliţiei de guvernare, fiecare partid încercând să se diferenţieze de celălalt în ochii votanţilor. Sondajele de opinie arată că Liga va câştiga peste 30 la sută din voturi – cu aproximativ 10 puncte mai mult decât Mişcarea 5 Stele - şi aproape dublu faţă de procentul obţinut în alegerile italiene de anul trecut. Un rezultat bun pentru Liga va conduce, cel mai probabil, la o dezbatere în interiorul partidului în ceea ce priveşte rămânerea în coaliţie şi ar putea declanşa noi alegeri generale. Este puţin probabil ca Italia să organizeze alegeri generale în timpul verii, dar cele două partide ar putea spori instabilitatea în alianţa lor deja şubredă. Aceasta ar putea duce, la rândul ei, la nesiguranţă pe pieţele financiare şi ar putea ridica noi întrebări în legătură cu politica fiscală a Romei.

Între timp, în Germania, alegerile europarlamentare vor măsura soarta acutalilor membri ai coaliţiei de guvernare. Este preconizat că Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarului Angela Merkel va cîştiga votul, dar un rezultat sub aşteptări ar putea să-l convingă pe actualul lider german să părăsească scena politică înainte de 2021, atunci când este plănuit. Un alt rezultat electoral slab al partenerului de coaliţie al CDU, Partidul Social Democrat (SPD), ar putea întări facţiunile din interiorul SPD care vor ca formaţiunea să părăsească guvernarea şi să treacă în opoziţie, pentru a căpăta un nou suflu politic şi pentru a câştiga popularitate. Dacă acest lucru se va întâmpla, cea mai mare economie a Europei va avea un guvern minoritar care va avea dificultăţi în a duce la îndeplinire proiectele, ridicând problema alegerilor anticipate. Ultimele alegeri parlamentare au dus la un legislativ fragmentat şi discuţii lungi de coaliţie, precum şi o apariţie puternică a dreptei eurosceptice. Noi alegeri ar conduce, cel mai probabil, la un rezultat asemănător.

Parlamente fragmentate

26 mai va fi o zi de vot deosebit de importantă în Spania pentru că, în afară de alegerile pentru Parlamentul European, ţara va organiza alegeri în 12 din cele 17 regiuni autonome şi alegeri municipale în oraşe mari precum Madrid, Barcelona şi Valencia. Spain abia a avut alegeri generale pe 28 aprilie, care au avut drept rezultat un parlament fragmentat, dar partidele vor amâna formarea unui nou guvern până după 26 mai, pentru că liderii politici nu vor să încheie înţelegeri în perioada în care sunt în campanie electorală pentru europarlamentare, regionale şi locale.Regele Felipe al VI-lea va avea întâlniri cu cei mai importanţi lideri politici la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie; la scurt timp va avea loc un vot în parlament pentru numirea unui guvern.

26 mai va fi o duminică importantă şi pentru Belgia, atunci când ţara va organiza şi alegeri federale, regionale şi locale, pe lângă cele europarlamentare. Alegerile federale vor produce, probabil, un alt parlament divizat, fiind de aşteptat ca peste 10 partide să intre în camera inferioară a legislativului federal. Lipsa de consens ca conduce la multe luni de negocieri pentru numirea unui guvern – lucru ce a devenit tradiţie în Belgia. Deloc surprinzător – având în vedere eforturile semnificative depuse pentru formarea coaliţiilor – electoratul belgian este extrem de polarizat, partide de extremă dreapta sau stânga urmând să obţine, foarte probabil, rezultate bune.

În trecut, insituţiile belgiene s-au dovedit extrem de rezistente în faţa instabilităţii politice şi guvernelor interimare. Totuşi, un nou blocaj politic poate apărea la un moment în care Belgia şi partenerii săi din UE trebuie să facă faţă impactului unei creşteri economice slabe şi problemelor care pot apărea în urma Brexitului, care s-ar putea dovedi acute în Belgia – stat care are legături comerciale strânse cu Marea Britanie.

Un Brexit haotic

Deşi ar prefera să nu o facă, Marea Britanie va participa la alegerile pentru Parlamentul European – cu excepţia cazului improbabil în care Camera Comunelor va aproba în mod miraculor un acord pentru Brexit până pe 22 mai (o situaţie pe care chiar guvernul britanic a scos-o din calcul). Sondajele de opinie arată că Partidul Brexitului, care cere o ieşire dură din UE, ar putea câştiga alegerile cu aproximativ o treime din voturi, urmat de Partidul Laburist, de centru-stânga, care vrea un Brexit mai uşor. Partidul Conservator al premierului Theresa May ar ieşi pe locul trei.

Dacă rezultatele vor confirma predicţiile, implicaţiile ar fi profunde. Un succes pentru Partidul Brexitului ar trimite mesajul că o parte semnificativă din electoratul britanic vrea o ieşire radicală din Uniunea Europeană. Acest lucru ar spori criza din Partidul Conservator – sondajele arată că un număr destul de mare din votanţii Partidului Brexitului sunt foşti votanţi ai Partidului Conservator.

În cazul unui astfel de scenariu, apelurile pentru demisia prim-ministrului Theresa May vor fi chiar mai vocale ca până acum. Însă un rezultat slab al conservatorilor în alegerile europarlamentare ar putea descuraja partidul să organizeze alegeri anticipate, de vreme ce probabil ar pierde un număr semnificativ de locuri şi în Camera Comunelor. În consecinţă, partidul ar putea să o îndepărteze pe May şi să numească un nou lider, încercând în acelaşi timp să evite noi alegeri. 

Un referendum în România

În România, alegerile europarlamentare se vor desfăşura pe fondul unor turbulenţe politice care au presupus un război al cuvintelor, între preşedinte şi prim-ministru şi cabinetul său, şi proteste antiguvernamentale în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Preşedintele Klaus Iohannis, care este susţinut de formaţiunea de centru-dreapta Partidul Naţional Liberal, are o relaţie proastă cu guvernul român condus de Partidul Social Democrat, de centru-stânga, al premierului Viorica Dăncilă.  În ultimele luni, opoziţia din România şi Uniunea Europeană au criticat ceea ce este descrisă drept o slăbire a luptei împotriva corupţiei din ţară, acuzând PSD-ul că exercită prea multă influenţă politică asupra sistemului judiciar.

În martie, Iohannis a anunţat că va fi organizat un referendum pe 26 mai pentru ca cetăţenii României să se pronunţe asupra deciziilor guvernului privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi asupra interzicerii guvernului de a mai folosi ordonanţe de urgenţă pe probleme ca organizarea sistemului judiciar. Prin organizarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile europene, Iohannis speră ca votul să atingă pragul necesar de 30 la sută prezenţă la vot pentru ca rezultatul să fie validat. În cele din urmă, rezultatul referendumului nu este obligatoriu de respectat din punct de vedere legal, dar guvernul se va confrunta cu presiuni dacă un număr mare de români va vota pentru schimbarea politicilor sale şi dacă PSD-ul va avea rezultate slabe la alegeri.

Un referendum pentru popularitate

În Franţa, alegerile vor reprezenta o luptă corp la corp între formaţiunea de centru a preşedintelui Emmanuel Macron, En Marche, şi Frontul Naţional de extremă-dreapta. În ultimele luni, Macron a încercat să recâştige iniţiativa politică prin anunţarea unor scăderi de taxe şi unor creşteri de cheltuieli, dar nu este clar dacă acestea vor convinge votanţii să-i susţină partidul. Un rezultat slab ar putea să compromită planurile viitore pentru reforme ale lui Macron, care includ o reformă a pensiilor controversată şi o revizuire a sectorului public pentru sporirea eficienţei.

Alegerile pentru Parlamentul European vor oferi o perspectivă asupra alegerilor generale din Polonia, care vor avea loc în octombrie. Formaţiunea de guvernământ a Poloniei , partidul eurosceptic Lege şi Justiţie (PiS), rămâne populară, însă unele partide importante din opoziţie au decis să-şi unească forţele. Dacă PiS va avea rezultate sub aşteptări la europarlamentare, partidele antiguvernamentale vor avea un motiv în plus pentru a-şi menţine alianţa şi a colabora în viitoarele alegeri generale.