Vot istoric în Parlamentul macedonean: Deputaţii au aprobat noua denumire a ţării. UE salută „o mare zi pentru democraţie“

Vot istoric în Parlamentul macedonean: Deputaţii au aprobat noua denumire a ţării. UE salută „o mare zi pentru democraţie“

Parlamentul Macedoniei FOTO EPA-EFE

Parlamentul macedonean a aprobat lansarea procesului în vederea schimbării numelui ţării în „Republica Macedonia de Nord“, un prim pas către încetarea unui diferend care o opune Greciei de 25 de ani, relatează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Parlamentul a adoptat propunerea Guvernului cu privire la începerea procedurii de amendare a Constituţiei“, a anunţat vineri seara târziu preşedintele instituţiei, Talat Xhaferi, la finalul votului.

Potrivit unui jurnalist AFP prezent la faţa locului, 80 din cei 120 de deputaţi au votat „pentru“ - majoritatea prevăzută de două treimi.

„O mare zi pentru democraţie la Skopje“, a scris pe Twitter comisarul însărcinat cu Extinderea Johannes Hahn. Oficiali europeni şi americani au susţinut în mod deschis schimbarea numelui, argumentând că este vorba despre o ocazie unică de ancorare a Macedoniei în Occident.

Rusia se opune

Această miză geopolitică a antrenat tensiuni ruso-americane. Washingtonul a acuzat luna trecută Moscova de o campanie de dezinformare vizând respingerea acestei schimbări a numelui într-un referendum, la sfârşitul lui septembrie.

Rusia, care se opune aspiraţiilor macedonene de aderare la NATO, a replicat joi că„”amestecul cel mai grosolan al Statelor Unite şi Uniunii Europene (UE) în afacerile interne de la Skopje continuă la un nivel care a depşit toate limitele imaginabile“, a denunţat într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

Ministerul a menţionat o scrisoare pe care Wess Mitchell, însărcinatul cu Relaţii cu Europa şi NATO la Departamentul de Stat american, a trimis-o săptămâna aceasta liderului VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski, în care se declara „dezamăgit“ de poziţia acestui partid de opoziţie, de dreapta.

Un diferend de un sfert de secol

Diferedul îşi are originea în independenţa acestei foste republici iugoslave, în 1991. Grecia considera atunci că numele ”Macedonia” se poate da numai provinciei sale de nord. Ea susţine că acest nume aparţine patrimoniului său istoric şi cultural şi poate fi dat numai regiunii din jurul Salonicului.

Un acord încheiat în iunie între premierii macedonean Zoran Zaev şi grec Alexis Tsipras prevede ca această mică ţară săracă din Balcani să poarte numele „Macedonia de Nord“. Acest plan urmează să deschidă calea ridicării unui veto grec faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi UE.

Procesul nu s-a încheiat, pentru că amendamente urmează să propună încorporarea noului nume în Constituţie. După aceea, alt vot în Parlament va fi necesar în vederea aprobării acestei schimbări.

Din culisele votului: Eliberări pe cauţiune, îndemn la reconciliere, acuzaţii de mită

Primul vot, vineri seara, care a avut loc după o săptămână de dezbateri aprige la Skopje, reprezintă o victorie crucială pentru premierul social-democrat Zoran Zaev, care a fost nevoit să lupte pentru a convinge aproximativ zece parlamentari de la VMRO-DPMNE, ai cărui lideri se opun ferm schimbării de nume.

„Vreau să spun mulţumesc fiecărui deputat şi mai ales deputaţilor de la VMRO-DPMNE care au pus interesul statului mai presus de interesele personale şi de partid, în pofida presiunilor inutile exercitate asupra lor“, a declarat Zoran Zaev, adăugând că le va „garanta“ securitatea.

Între aceşti membri ai opoziţiei se află trei deputaţi care au fost eliberaţi pe cauţiune, săptămâna aceasta. Ei urmează să răspundă de presupusa lor implicare în pătrunderea în Parlament a aproximativ 100 de simpatizanţi VMRO-DPMNE, la 27 aprilie 2017, când a curs sânge, inclusiv al premierului.

Acesta a refuzat să spună dacă au avut loc negocieri cu privire la o eventuală amnistie. „Personal, eu îl iert pe fiecare dintre ei“, a declarat el unor jurnalişti, fără să facă alte precizări, însă îndemnând la „reconciliere“ cu privire la acest incident.

Zoran Zaev a respins totodată o acuzaţie VMRO-DPMNE, potrivit căreia Guvernul său ar fi propus mită în schimbul votării acestui text.

El a declarat că, dacă nu reuşeşte să obţină majoritatea de dou treimi, va convoca alegeri anticipate.

Absenteism la referendum

La 30 septembrie, referendumul pe tema schimbării numelui ţării a fost boicotat de macedoneni - două treimi dintre alegători nu s-au prezentat la vot.

Zoran Zaev invocă victoria taberei „da“, cu peste 90% din voturile exprimate, însă absenteismul puternic a constituit un revers şi i-a complicat asarcina de a face să fie acceptat acordul de către Parlament.

Premierul apreciază că nicio participare minimă nu era necesară în acest referendum ”consultativ”, în contextul în care opoziţia afirmă că era necesară depăşirea unui prag de prezenţă la urne de 50% în vederea ”validării” referendumului.

Pentru ca acordul să intre în vigoare, el este necesar să fie aprobat mai întâi de Parlamentul macedonean, iar apoi de cel al Greciei.

„Aş vrea să ne încurajez vecinii să avanseze cu hotărâre în aprobarea acordului, pentru că nu va exista altă ocazie“, a avertizat Tsipras.

În Grecia domneşte de asemenea incertitudinea. Votul de ratificare a acordului ar putea să doboare Guvernul Tsipras, a căui coaliţie dispune în Parlament doar de o majoritate fragilă de 152 de deputaţi, dintre care şapte de la Anel, dintr-un total de 300.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: