Este un semnal foarte puternic şi extrem de decis privind trecerea viitoare, într-o perioadă foarte scurtă de timp, la un salt calitativ esenţial pentru ceea ce îşi doreşte să fie Europa Unită, adică o supra-putere care să reunească toate capacităţile deţinute de statele membre (acelea care le deţin sau anunţă că le-ar putea deţine într-o perspectivă rezonabilă de timp) în domeniul care, în acest moment, produce cele mai mari dividente civilizaţionale: piaţa digitală europeană unică.

Este un semnal că s-a atins momentul de criză în dezvoltarea fiecăreia dintre pieţele digitale naţionale, dovedite deja de câţiva ani a fi mult prea mici (sau totalmente neînsemnate, cum ar fi cazul ţării noastre) pentru a intra în competiţie cu structura creativă şi, implicit, forţa economică şi valoarea de piaţă generate de efortul american sau, pentru pieţe excentrice nouă, cele ale Chinei sau Indiei, spre exemplu.

Documentul Comisiei Europene pleacă de la recunoaşterea existenţei fenomenului: „economia globală devine rapid una digitală“. 

Document Comisie Piata Digitala

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (ICT) nu mai este specifică unui sector anume, ci reprezintă fundamentul tuturor sistemelor economice inovative moderne...viteza şi dimensiunea acestor schimbări reprezintă o provocare deosebit de dificilă pentru autorităţile publice. Fiecare Stat Membru se loveşte de aceleaşi probleme, dar doar pe o bază naţională care este mult prea limitată pentru a le permite să profite de toate oportunităţile şi a face faţă problemelor acestei schimbări transformaţionale".

Soluţia este o piaţă digitală comună europeană, se spune în documentul respectiv, una care să depăşească „barierele şi fragmentările actuale", cel mai adesea fizice şi care nu mai există în spaţiul virtual. Este vorba, se reaminteşte, despre o piaţă foarte importantă de 500 milioane de oameni, estimându-se că intrarea în funcţiune a Pieţei Digitale Unice ar putea crea 3,8 milioane de noi locuri de muncă şi să transforme fundamental ceea ce cunoaştem acum despre funcţionarea serviciilor publice. Şi, totdată, va modifica fundamental calitatea şi competitivitatea acestora.

Strategia europeană în domeniu este, se spune foarte clar, una multi-anuală şi, fiind parte a marelui proiect de guvernanţă europeană, „este centrată pe acţiuni cheie care nu pot fi luate decât la nivelul UE”. Conţine trei domenii principale:

- „un mai bun acces pentru consumatori şi mediul de afaceri la produsele şi serviciile online la nivelul întregii Europe - aceasta presupune desfiinţarea rapidă a principalelor diferenţe existente acum între lumea online şi cea offline în scopul de a elimina barierele care frânează activitatea online dincolo de frontier”

- „crearea condiţiilor adecvate pentru dezvoltarea reţelelor digitale şi serviciilor – aceasta presupune infrastructuri de mare viteză, securizate şi de încredere, sprijinite de condiţii bune de reglementare în favoarea investiţiilor, competiţiei corecte şi deschiderii de piaţă”

- „maximizarea potenţialului de creştere pentru Economia Europeană Digitală – aceasta presupunând investiţii în structurile ITC precum Cloud computing sau Big Data şi cercetarea şi inovarea pentru a alimenta competitivitatea industrială precum şi servicii sociale mai bune, conectarea şi capacităţile profesionale individuale”.


Până acum, doar ceva despre intenţii şi teoria jocului. Numai că, cu siguranţă, presiunea şi viteza cu care urmează să se lucreze la aplicarea acestei strategii pentru piaţa digitală unică europeană are la bază dorinţa de a crea un mediu cât mai apropiat de regulile care gerează piaţa americană, în ideea că întreg Tratatul ce va fi semnat în curând cu SUA pentru crearea unui spaţiu euroatlantic de liber-schimb are nevoie ca, de ambele părţi, jucătorii să poată opera cu acelaşi set de criterii sau cu unele cu perspectiva de a deveni totalmente convergente.

Iată de ce, în continuarea materialului, încep să se enumere viitoarele legislaţii care vor organiza acest spaţiu digital comun european. În primul rând:

Comisia va elabora o propunere de modificare – înainte de încheierea anului 2015 – privind regulile armonizate la nivelul UE cu privire la cumpărăturile online de conţinut digital cu aplicarea legislaţiei naţionale din ţara clientului, cu un set de reguli contractuale europene obligatorii pentru cumpărăturile în spaţiul naţional sau transfrontalier în cazul bunurilor tangibile. Se va modifica Regulamentul asupra cooperării în privinţa protecţiei consumatorului şi vor dezvolta mecanisme mai eficiente de cooperare".

În aceeaşi idee de a face să concorde regulile unei pieţe europene, „Comisia va lansa în prima jumătate a anului 2016 măsuri şi va promova acţiunii în vederea îmbunătăţirii transparenţei preţurilor şi a unei reglementări mai bune a sistemului de livrare a bunurilor cumpărate online". Chiar mai mult, căci, tot cu aceeaşi ţintă - mijloc de 2016 - Comisia Europeană anunţă şi un set nou de măsuri pentru eliminarea procedeelor de „geo-blocking", stavilele naţionale, opreliştile utilizate de diverşii jucători pe pieţele naţionale sau înţelegerilor între diverse companii pentru a-şi „împărţi piaţa sau teritoriul". În acest sens, vor fi aduse modificări la modul de aplicare a art.20 din Directiva privind serviciile dar şi o revizuire a Directivei privind practicile comerciale necinstite. În paralel cu o anchetă privind sectorul competiţiei, concentrată pe modul în care se aplică legile competiţiei în acest domeniu.

Foarte important, până la finele acestui an, Comisia Europeană se angajează să reducâ diferenţele existente acum între prevederile naţionale asupra drepturilor de autor pentru a permite un acces mai larg al utilizatorilor la opere sau lucrări produse în UE, fiind prevăzute şi măsuri de armonizare ulterioară a pieţei. Măsuri esenţiale cu valoare imediată economică (printre acestea, spre exemplu, posibilitatea de folosire liberă a oricărui conţinut achiziţionat legal pe teritoriul UE pentru activităţi cum ar fi cercetarea sau educaţia) dar care răspund şi discuţiei cu partea americană, de mult timp, privind „întărirea controlului pe întreg teritoriul UE a drepturilor de autor, cu un accent specific pe încălcările drepturilor de autor relevante comercial, aplicând principiul ia urma banilor".

În 2016, vor fi făcute propuneri legislative privind reducerea presiunii reprezentate de diferenţele între diferite regimuri de TVA dar şi o reviziuire a cadrului de rglementare a pieţei telecomunicaţiilor, aceasta însemnând un demers unic privind politica managementului spectrului de frecvenţe şi crearea de condiţii pentru apariţia unei pieţe unice reale precum şi existenţa unui cadrul instituţional eficient de reglementare. Cerinţe mai demult exprimate de operatorii de pe pieţele naţionale, acum posibil de reuni, rapid, întrun corp unic european de reglementare. De aici, alt anunţ esenţial: Comisia Europeană va proceda la revizuirea Directivei privind Serviciile media din domeniul audiovizualului, concentrându-se pe probleme cum ar fi rolul şi responsabilităţile tuturor jucătorilor de pe piaţă....

Iarăşi un domeniu care interesează enorm cooperarea euro-atlantică: securitatea cibernetică. Se anunţă că, în prima jumătate a anului viitor, Comisia va propune să se stabilească un Parteneriat public-privat în domeniul securităţii cibernetice în domeniul tehnologiilor şi soluţiilor pentru securitatea platformelor online. După ce, nu mai departe de finele acestui an, va exista un acord privind protecţia datelor, Comisia va modifica Directiva ePrivacy ...

Va fi lansată European Cloud Initiative, incluzând certificare europeană pentru servicii de tip Cloud, cu posibilitatea de a schimba provider-ii de servicii precum şi un Cloud rezervat cercetării, dar şi anunţându-se, pentru la anul, o iniţiativă denumită „Free flow data initiative" care să reducă obstacolele existente (în afara celor apărute din nevoia asigurării protecţiei datelor personale) în calea liberei circulaţii a datelor la nivelul UE.

În fine, cu consecinţe economice enorme, se anunţă lansarea unui plan privind integrarea standardizăriii, inclusiv în domeniul medicinei (telemedicină, e-health), transportului (planificarea transportului, sistemul e-freight) şi energiei ("smart metering").

Finalul documentului este esenţial pentru a înţelege viziunea politică revoluţionară în care a fost gândit şi stabileşte, în clar, obiectivul final, dezideratul civilizaţional care justifică întregul demers. Se vorbeşte despre o inclusive e-society , cu obligaţia comunitară şi naţională pentru a pregăti şi educa cetăţenii care să posede astfel deprinderile şi ştiinţa necesare pentru a putea beneficia de serviciile digitale multilingvistice - acoperind întregul panou social existent, de la e-government la e-health.

Comisia va prezenta un nou e-government Action Plan 2016-2020  şi, în finalul documentului, aveţi prezentată lista tuturor reglementărilor care vor fi propuse în următoarea perioadă, cu ţintele temporale asumate - surpinzător, totul se va face extraordinar de repede, maximum până în 2016!

Asta urmează. Asta este absolut clar că va urma. Nu este obligatoriu pentru nimeni să dorească să intre cu adevărat în jocul acesta. Vom putea să avem doar strategii formale, vom da spre Bruxelles scrisorele mai mult sau mai puţin coerente pe modelul binecunoscut nouă, cel care începe cu „vom face" şi se termină cu angajamente nesfârşit de lungi, excelent elaborate, totul semănând, perfect şi maiestuos, cu Masterplanul acela cu autostrăzile. Uite-l, dar a fost şi nu e!

Putem rămâne la acest nivel de înţelegere şi desfăşurare a politicii de cârciumă, noroioasă, fetidă şi oricum contraproductivă. Cum se vede. Dacă nu, printr-un miracol, poate vom ajunge să vorbim despre e-government...despre e-health....despre sistem public naţional de e-education...vorbe, vorbe, vorbe şi iarăşi vorbe căci, nu-i aşa, vin iarăşi alegerile şi avem altă treabă.

Uitaţi-vă despre ce vorbesc ei, ce-i preocupă, care le sunt mizele. Acum se produce ruptura, iat-o descrisă în detaliu. Judecaţi şi singuri cât suntem de pregătiţi să asumăm măcar ceva din toate astea.

P.S. Poate veţi găsi interesantă şi lectura strategiei americane în domeniu, foarte comprehensivă şi având deja o legislaţiei naţională unică de sprijin. Cu toate astea, vor şi ei să evolueze rapid, pentru a face faţă competiţiei. Pentru a fi corecţi, vă oferim posibilitatea să consultaţi şi ceea ce a fost poziţia ţării noastre asupra subiectului, un material tip non-paper adică neasumată de nimeni, dar transmisă totuşi pentru a arăta că avem intenţii teoretice pozitive.

STRATEGIA AMERICANĂ 

DOD Strategy-strategia americană

POZIŢIA ROMÂNIEI 

Non paper - Romania’s contribution to the Digital Single Market Strategy (DSM Strategy)