Cei care au urmărit conferinţa de presă a celor doi, şi mă refer aici la partea ungară, au rămas mai mult decât dezamăgiţi. Este adevărat, au fost semnate o serie de acorduri, dar toate de importanţă minoră pentru care, au afirmat analiştii politici unguri, nu trebuia să se deplaseze o delegaţie la cel mai înalt nivel. Ele puteau fi semnate - şi de altfel au şi fost – de miniştri sau secretarii de stat din domeniile respective chiar acasă la Moscova şi la Budapesta, documentele fiind schimbate după aceea. Premierul Orban a pus accentul pe soluţionarea problemei energetice, afirmând că gospodăriile ungare nu vor avea de-acum înainte probleme cu încălzirea şi încă la un preţ rezonabil numai că, acele acorduri care asigurau furnizarea gazului rusesc au fost semnate mai demult şi exista şi un criteriu de prelungire. Poate singurul avantaj, dar se pare că şi în acest domeniu a existat o înţelegere prealabilă – a fost că Ungaria nu mai este obligată să plătească anticipat pentru cantitatea de gaz contractată şi neutilizată, cum se prevăzuse într-un contract semnat încă în 1996 ,ci numai când va folosi combustibilul.

Viktor Orban nu s-a dezminţit nici acum, susţinând avantajele „deschiderii către Est”. El a declarat că deşi respectă deciziile UE cu privire la sancţiunile impuse Rusiei, nu este de acord cu el.Îîn general , a afirmat el, nu se poate scoate Rusia din ecuaţia europeană şi Occidentul a greşit cu această politică. Pentru Ungaria, relaţiile cu Rusia sunt esenţiale, şi este vorba nu numai de furnizarea de gaz, ci despre modernizarea centralei atomice de la Paks pentru care Rusia a oferit un credit de 10 miliarde de euro, angajându-se că va realize proiectul de modernizare şi poate chiar de extindere. Numai că, au precizat specialiştii în energie, dar şi analiştii politici, marele semn de întrebare este dacă va fi nevoie de acest proiect dacă Rusia, cu problemele ei economice cu care se confruntă acum, va avea aceste fonduri, dacî nu cumva se pot găsi surse alternative mai ieftine, mai ales dacă se ţine cont de faptul că acordul în acest domeniu este secretizat, deci nu se cunoaşte nici preţul lucrărilor, nici preţul energiei date de centrală. În plus, în Ungaria, ca şi în multe alte state europene şi nu numai, există o opoziţie crescândă faţă de energia nucleară, aşa cum s-aţi văzut din discursurile ţinute de participanţii la demonstraţiile de protest organizate la Budapesta înainte de sosirea lui Putin.

În cadrul conferinţei de presă, premierul Ungariei nu a spus nici un cuvânt despre conflictul din Ucraina, despre rolul jucat de Rusia în acest război şi l-a lăsat pe preşedintele rus să-şi exprime punctul de vedere. Într-un fel, tăcerea lui ar putea fi interpretată şi ca un acord tacit al politicii Moscovei. Singura remarcă a lui Orban legată de situaţia din Ucraina a fost că „noi suntem interesaţi de 200.000 de ori”, referire la minoritatea maghiară care trăieşte în Transcarpatia.

În schimb, preşedintele Vladimir Putin ar putea înscrie în palmaresul său câteva victorii. Aşa cum am scris la început, faptul că a fost invitat într-o ţară membră a UE demonstrează, cel puţin din punctul său de vedere că nu este un ”paria” şi că se vor găsi şi alţii care îl vor primi. Fără îndoială, aşa este. De-acum sunt cunoscute poziţiile Greciei şi Ciprului, se pare că şi Slovacia s-ar putea regăsi în această tabără, nemaivorbind de state membre ale UE cărora, deşi au votat pentru, nu le convin sancţiunile economice impuse Moscovei. Nici chiar Germania, afirmă unii analişti, nu este încântată de situaţie. În acest context, se poate accepta şi teza lansată de unii analişti că Rusia încearcă să submineze din interior unitatea UE, prin apelarea la verigile mai slabe al Uniunii cum este Ungaria, guvernul Orban fiind profund nemulţumit de criticile europene privind încălcările unor principii democratice.

Putin a mai înregistrat un succes. El a depus o coroană de flori la mormântul militarilor care au murit la Budapesta, nu în timpul celui de-Al Doilea Război mondial când capitala ungară a fost eliberată după un asediu cumplit de aproape trei luni – de trupele germane şi de nyilaşişti, ci la mormântul celor care şi-au pierdut viaţa în timpul revoluţiei ungare din 1956 când trupele sovietice au intervenit pentru menţinerea regimului comunist. Pe monumentul ridicat în memoria militarilor sovietici figurează şi cuvântul „contrarevoluţie”, ceea ce, apreciză ungurii, este o jignire la adresa memoriei patrioţilor unguri care s-au confruntat cu armata sovietică.

Aşa cum am amintit, Putin a avut libertatea de a vorbi despre situaţia din Ucraina. Apreciind importanţa armistiţiului, el a dat de înţeles că i se pare firesc că luptele mai continuă în unele regiuni, „acest lucru se ştia dinainte”, a apreciat el.  De asemenea, Putin a lansat un apel conducerii de la Kiev să permită militarilor ucraineni încercuiţi „să-şi predea armele şi să se retragă”. Preşedintele rus a cerut guvernului ucrainean să organizeze alegerile în cele două regiuni separatiste cărora li se vor acorda, potrivit acordului, autonomii extinse, situaţie foarte convenabilă conducerii ruse.

După vizita cancelarului german la Budapesta de săptămâna trecută au existat speculaţii că poate, prin ea, UE i-ar fi cerut lui Orban să medieze cu Putin, să transmit vreun mesaj. Deşi nu se cunosc multe detalii despre convorbirile dintre cei doi, după felul în care s-au desfăşurat momentele vizitei şi declaraţiile celor doi, această ipoteză nu pare valabilă. În schimb, premierul Orban se poate aştepta, şi în viitor, la continuarea izolării politice a ţării.