Violenţe la graniţa macedoneană

Incidentele interetnice din 2001 ar putea reizbucni în forţă. Schimburile de focuri  soldate cu victime şi capturi de arme de contrabandă se înteţesc la frontiera dintre cele două state.

Graniţa dintre Macedonia şi Kosovo este din ce în ce mai des călcată de traficanţii de arme din regiune. Miercuri dimineaţă, o patrulă a poliţiei macedonene a surprins în „flagrant" un astfel de grup format din albanezi kosovari. Somaţi, aceştia au deschis focul asupra forţelor de ordine, care au ripostat.

VIDEO Agenţii FSB au ucis 3 terorişti implicaţi în atentatul de la metroul din Moscova

VIDEO Atentat terorist la Moscova soldat cu 38 de morţi / Rusia va fi mâine în doliu

Patru albanezi au murit, iar cei rămaşi în viaţă au reuşit să fugă în Kosovo. În urma incidentului, petrecut lângă Radusa, un sat de frontieră, întreaga regiune a fost blocată, s-au operat arestări şi a fost confiscată o importantă cantitate de arme, a anunţat presa de la Skopje.

Deşi cel mai violent din ultima vreme, acest incident nu este singular în regiune.Unul similar, produs săptămâna trecută între poliţia macedoneană şi etnicii albanezi, a condus la descoperirea unui important depozit clandestin de arme. Descoperirea l-a făcut pe amiralul Mark Fitzgerald, comandantul flancului de sud-est al NATO, să declare că traficul de arme, scăpat de sub control, „poate destabiliza ţări precum Macedonia".

Această regiune muntoasă,situată la nord de capitala Skopje, în direcţia Kosovo,unde populaţia e majoritar albaneză, a fost teatrul celor mai dure incidente în timpul conflictului interetnic din 2001. Atunci, forţele guvernamentale macedonene s-au confruntat cu etnicii albanezi secesionişti, susţinuţi de gherila din Armata de Eliberare a Kosovo (UCK, formaţiune paramilitară, ce a provocat războiul din fosta provincie iugoslavă în 1998-1999).

Încă de la independenţa obţinută în 1991, Macedonia s-a confruntat cu trei provocări majore: recunoaşterea internaţională (blocată de Grecia), supravieţuirea economică şi stabilitatea internă,pusă în pericol de minoritatea albaneză (aproape 25% la o populaţie de două milioane).

PROBLEME INTERETNICE

Nemulţumirile etnicilor albanezi au îmbrăcat forme violente, culminând, în 2001, într-o revoltă armată, ce a răvăşit ţara din martie până în august. A fost nevoie atunci de intervenţia NATO (operaţiunea "Recolta esenţială"), iar conflictul s-a încheiat cu acordul de la Ohrid, prin care minoritatea albaneză a primit drepturi sporite. În ciuda acestui act, echilibrul rămâne în continuare fragil.