Vin banii pleaşcă de la UE? Desigur, dar vor fi condiţionalităţi stricte. Nimeni nu vorbeşte şi despre asta

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rasism

Desigur, vom vedea asta şi în documentul final al  reuniunii speciale a Consiliului European de pe 24 septembrie, liderii europeni nu numai că vor transmite că se ţin de angajamentele financiare anterioare pentru susţinerea economiilor Statelor Membre şi pieţelor muncii, dar sunt gata să injecteze sume suplimentare în ceea ce constituite bătălia prioritară de găsire a unui vaccin şi tratament anti-COVID-19.

Rămânând fideli angajamentului lor de a acţiona în sensul demersului comun împreună cu Naţiunile Unite, cel coordonat împreună cu OMS, de repartiţie corectă, globală, a unui vaccin „bun comun al omenirii“.

Acestea fiind spuse, ce-ar mai fi de adăugat? Nu vreau să stric bucuria nimănui, dar cinstit este (şi asta ar fi trebuit să facă guvernanţii şi, dacă s-ar preocupa de chestiuni mărunte cum ar fi interesul naţional, chiar europarlamentarii români) să vorbim şi despre barierele de protecţie, mai multe şi mai serioase decât oricând, plus extrem de clar şi amănunţit definite, prin care Comisia Europeană, susţinută de Parlament, edifică un mecanism prin care să fie apărate „valorile esenţiale europene“. „Apărate“ însemnând, aşa cum s-a spus de foarte multe ori, posibilitatea ca, în caz de constatare de abateri serioase, să se înceapă un foarte rapid proces de penalizare financiară. Care, în funcţie de situaţie (şi mai ales de repetarea aceluiaşi tip de încălcare a standardelor lor după transmiterea primelor avertismente) este posibil să fie puternic resimţite la nivelul uneia sau alteia din economiile ţărilor respective, mai ales în contextul actualei situaţii dificile sau extrem de dificile din cauza efectelor economice ale pandemiei.

Ceva nou? Absolut deloc, s-a vorbit despre asta foarte mult, chiar extensiv, în perioada ultimă a mandatului Comisiei Juncker. Vorbe goale, s-a replicat cu multă siguranţă în glas de către primii vizaţi atunci - Polonia, Ungaria şi România - deoarece, chiar pe bună dreptate, politicienii sesizaseră corect că nu se pot da penalizări pe vorbe, nu se pot declanşa proceduri atâta timp cât nu există documentele care să justifice demersul administrativ, pe atunci extrem de laborios şi dovedit aproape imposibil de dus la capăt. Corectă interpretare, aşa că, acum, Comisia Europeană şi Parlamentul au început să aşeze cărămizile unuia dintre cele mai ambiţioase şi complexe abordări legislative de tip „spaţiu european comun“ care să expliciteze în amănunt diversele componente ale acestui concept de nebănuită vastitate; valori comune europene.

Rasism

Alt joc de teorie europeană? Sigur că da, numai că, spre deosebire de alte dăţi, el a fost conceput din start pentru a răspunde noilor condiţii ale realităţilor sociale şi politice şi ele în transformare extrem de rapidă în Europa şi în lume. Şi este foarte clar că, dincolo de dimensiunea teorie generale, jocurile încep să se lege şi pe plan legislativ, în acest plan secund care până acum a fost incomplet sau mult prea vag şi, în orice caz, nu fusese ceea ce este ambiţia de acum, adică ce va fi reglementare europeană egală şi obligatoriu de aplicat pe tot teritoriul UE.

Vreţi un exemplu? Iată unul extrem de evident şi cu aplicabilitate imediată oriunde în Europa. Zilele trecute, vă informam că miercuri, Comisia Europeană va propune o schimbare pe care o doreşte revoluţionară a politicii europene în domeniul migraţiei şi acordării azilului. Schimbările propuse - dacă vor trece - sunt enorme, bazate pe principiul enunţat de preşedinta CE care a spus că migraţia este un fenomen normal şi că trebuie să acceptăm acest lucru ca pe un fapt al vieţii. Este de presupus că asta va genera o dezbatere extrem de dură şi cu un final incert. Nu sunt deloc convins că schiţa de document final care circulă în diverse locuri din Bruxelles - dacă va fi aşa aprobată - va trece de Parlament şi, chiar şi aşa, va stârni proteste violente din partea unor state iliberale din centrul şi estul Europei.

Dar, cu siguranţă, ceva tot va trece. Va trebui să treacă - şi acesta este argumentul circumstanţial major - deoarece răspunde noilor nevoi de pe piaţa de muncă uşor cam decimată a Europei în pandemie şi, la modul cu mult mai profund, pentru a deschide canalele care să pregătească un climat de acceptare profundă şi reală a diversităţii. Pentru asta există EU Anti-Racism Plan 2020-2025, programul esenţial pentru ceea ce, în viziunea Comisiei Europene, va fi construcţia unei viitoare Uniuni a Egalităţii. Aveţi aici acest document extrem de important deoarece, detaliază „valorile europene“ în domeniu şi se anunţă şi programul următoarelor mişcări majore: în 2021, un Raport de implementare al Directivei privind egalitatea rasială . Tot anul viitor se va discuta modul în care se va aplica Decizia de combatere a rasismului şi xenofobiei, inclusiv procedurile de infringement. Anti-rasism şi diversitate va însemna o analiză mai extinsă ca niciodată a realităţilor europene în ceea ce priveşte situaţia unor grupuri sociale considerate a fi suspuse unui risc sporit: cei de descendenţă nord-africană, populaţia rroma, populaţia provenind din zonele sub-sahariane, apo persoanele aparţinând unor minorităţi etnice precum şi cei aparţinând grupului LGBT. Noul cadru legislativ, s-a spus acum, va fi mult mai complex şi va duce mult mai departe construcţia care, deocamdată, are la bază Directiva pentru egalitate rasială şi Legislaţia pentru combaterea limbajului incitator la ură rasială.

Este deja numit un coordonator european al luptei împotriva rasismului şi, la mijlocul anului viitor, va fi convocat un Summit special anti-rasism. Cum va funcţiona sistemul?

Întrebare la care avem deja un prim răspuns prin recent adoptata Rezoluţie adoptată de Parlamentul European  prin care se cere UE să intensifice eforturile  rde prevenire a excluziunii sociale şi atitudinilor ostiile împotriva romilor pe baza unui Raport privind nivelul de implementare al Strategiilor naţionale de integrare a populaţiei rroma. Şi spunea Raportorul Romeo Franz din Germania:

UE trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asigura incluziunea socială a romilor. De prea mulţi ani, politicile privind populaţia de etnie romă nu au fost obligatorii şi acest lucru trebuie să se schimbe. Facem apel la Statele membre ale UE să recunoască în mod oficial atitudinile ostile faţă de romi care reprezintă principala cauză a excluziunii sociale a acestora şi să adopte măsuri legislative pentru combaterea discriminării“. Raţionament care, prin extensie, poate fi făcut legalmente valabil ca obligaţie legislativă privind toate grupurile mai sus menţionate, într-un singur cadru unic european, evident conţinând şi necesarul capitol privind infringementul.

În acest sens, zic că ar trebui citit cu foarte multă atenţie avertismentul dat de Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, pe 16 septembrie, în plenul PE:

Progresul în lupta împotriva rasismului şi urii este fragil - este câştigat cu greu şi se pierde foarte uşor. Acum este momentul ca lucrurile să se schimbe. A clădi o Uniune cu adevărat anti-rasistă, asta înseamnă să treci de la condamnarea unei stări de lucruri la acţiune. Comisia demarează un plan de acţiune care permite ca acest lucru să înceapă să se producă“.

Sigur că este evident că europenii încearcă să profite la maximum de harababura tragicăa disensiunilor sociale provocate de rasism în SUA pentru a maximiza presiunea pentru demararea unui moment pozitiv de forţă. Dar nu va fi simplu. Fie şi numai pentru că, pe fond, astfel, s-ar îngrădi - legal vorbind - posibilitatea ca extrema dreaptă să poată juca pe o temă favorită de campanie. Dar va fi şi suficient?

În orice caz, în opinia mea, chiar ar trebui ca despre aceste lucruri să se vorbească şi în România, altfel ne vom putea trezi ţintă majoră în diversele analize europene (ca răspuns la reclamaţiile de genocid cultural. spre exemplu) şi penalizaţi ca atare. Dacă nu credeţi, atunci nu rămâne să aşteptăm.    

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite