Viktor Orban. Cum a ajuns un militant împotriva totalitarismului să îmbrăţişeze ultranaţionalismul

Viktor Orban. Cum a ajuns un militant împotriva totalitarismului să îmbrăţişeze ultranaţionalismul

Viktor Orban FOTO EPA-EFE

Într-un interviu cuprinzător publicat în „The Atlantic“, intelectualul francez Bernard-Henri Levy vorbeşte cu liderul ungar Viktor Orban despre cele mai spinoase abordări ale politicii sale: problema migraţiei, viziunea asupra democraţiei, relaţia cu Rusia şi Turcia şi rolul pe care Ungaria îl are în Europa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Levy rememorează momentul în care l-a întâlnit prima dată pe Viktor Orban: acum aproape 30 de ani, imediat după ce Zidul Berlinului a căzut, la o întâlnire a dizidenţilor, ţinută la ambasada Franţei din Budapesta.

Preşedintele Francois Mitterand tocmai îi ceruse lui Levy să pregătească un raport despre cum ar putea Franţa contribui la reconstrucţia ţărilor din Europa Centrală, după îndepărtarea jugului comunist.
 
Levy spune că Viktor Orban era atunci una dintre cele mai luminate figuri din opoziţia victorioasă asupra ordinii sovietice. Orban era tânărul autor al unei teze de masterat care analiza mişcarea poloneză Solidaritatea, pe care a scris-o în timp ce studia la Oxford, cu ajutorul unei burse de la George Soros. El devenise faimos peste noapte, după un discurs ţinut în Piaţa Eroilor din Budapesta, onorându-l pe Imre Nagy, martirul Revoluţiei ungare din 1956.

După cum descrie Levy, interviul cu Orban de pe 10 aprilie 2019 prezintă transformarea prin care a trecut liderul ungar în ultimii 30 de ani: „un  guvernator îndesat cu fizicul unui luptător retras din activitate, Vladimir Putin fără muşchi, cu ceva trist şi sumbru în privire – toate însoţite de o reţinere bizară, apropiată de timiditate, pe care înainte nu o avea“.
 
Interviul a avut loc în librăria fostei mănăstiri a Ordinului carmelit din Districtul Castelului, unde Orban şi-a mutat birourile de curând. 
 
Bernard-Henri Levy a începuit interviul întrebându-l pe Orban de ce a ales un loc atât de auster pentru întâlnire, intelectualul notând că răspunsul a fost unul intens şi direct. 
 
„Pentru că vechile mele birouri erau în clădirea Parlamentului, de cealaltă parte a Dunării şi asta nu era bine din punctul de vedere al separaţiei puterilor“.
 
Levy a fost surprins de contrast: Inventatorul iliberalismului, omul care foloseşte democraţia pentru a torpila democraţia, autocratul implicat constant în reducerea la tăcere a Parlamentului ungar, care îngenunchează judecătorii şi controlează presa îmi spune direct că şi-a părăsit fostele birouri pentru că e preocupat de procesele democratice.
 
Levy: Aţi devenit liderul, în Europa, al firului iliberal de dictatură democratică.
 
Orban: Daţi-mi voie să vă opresc. Pentru că trebuie să cădem de acord asupra termenilor. Care este realitatea? Liberalismul a condus la ascensiunea corectitudinii politice – adică unei forme de totalitarism, care este opusul democraţiei. De aceea cred că iliberalismul reface adevărata libertate, adevărata democraţie.
 
Întrebat de Levy despre faptul că presa caracterizează viitoarele alegeri europarlamentare drept o înfruntare între Orban şi Emmanuel Macron, liderul ungar râde şi spune că are o relaţie personală bună cu Macron. 
 
„Am o relaţie personală bună cu Macron. Dar cred că este prea intelectual pentru profesia noastră“. Continuă subliniind: „Am deja mult de lucru cu propria mea ţară, care, la fel ca toate ţările mici, este fragilă şi ameninţată. Pentru înfruntarea pe care o menţionaţi, aş prefera ca altcineva să poarte ştafeta“.
 
Levy îl întreabă dacă cumva Marine Le Pen este persoana la care se gândeşte, dar Orban reacţionează vehement: „În niciun caz! Nu am nimic de-a face cu doamna Le Pen. Nimic.“ 
 
Liderul Ungar spune că Matteo Salvini este cel care ar trebui să fie campionul luptei. „Conduce o ţară mare. Europa poate sancţiona o ţară mică precum Ungaria. Nu ar îndrăzni să atace o ţară ca Italia, cu 60 de milioane de oameni. În plus, Italia are o voce puternică. Are o poziţie fermă împotriva mihgranţilor – este în prima linie“.

Levy continuă cu problema migranţilor şi îi spune lui Orban că Ungaria pare să aibă o ură faţă de migranţi, deşi e greu să vezi unul pe străzile Budapestei.
 
„Nu vă păcăliţi singur!”, răspunde Orban. „Am avut migranţi. În 2015. Atunci când Angela Merkel le-a deschis porţile. A fost o inundaţie, un tsunami [...]. Cancelarul este foarte cumsecade. Şi înţeleg că are o problemă cu demografia şi munca. Dar de ce trebuie ca ungarii să plătească pentru a-i rezolva ei problema?“. 
 
Orban continuă discuţia dur, referindu-se la fenomenul migraţiei în general. „Problema Europei este Islamul. Şi în ceea ce priveşte ascensiunea Islamului ce pot spune? Creştinismul este cel care a împiedicat-o. Creştinismul încă o împiedică. Ungaria este astăzi, aşa cum a fost mereu, avanpostul Creştinismului european“.
 
Întrebat dacă vrea să se distanţeze de Europa, pe care o descrie ca servind interesele Germaniei, Orban reacţionează cu convingere, gândindu-se, probabil, şi la milioanele de euro în fonduri structurale de la UE, care i-au permis Ungariei să construiască autostrăzi, să restaureze catedrale, poduri şi palate care au făcut din Budapesta o Ninive a Europei Centrale. „În niciun caz! Pentru că, după cum v-am spus, sunt cel mai creştin şi, astfel, cel mai european din europeni. ADN-ul Europei este ADN-ul meu. Sunt paznicul ei“.
 
Întrebat despre relaţia sa cu Erdogan, Orban răspunde: „Trebuie să ştiţi ceva despre Erdogan. Este un mare fan al fotbalului, ca mine. Şi fanii fotbalului împart o trăsătură. Au un muşchi aici, în partea inferioară a spatelui [...]Şi asta am făcut prima dată când ne-am întâlnit. Ne-am atins părţile inferioare ale spatelui - şi ne-am recunoscut reciproc drept fani“.
 
Levy a subliniat că, pentru prima dată în timpul acestui interviu, Orban a părut că se pierde cu firea atunci când a fost întrebat de statutul quasi-diplomatic pe care îl are o bancă rusă de investiţii care şi-a mutat sediul la Budapesta în martie.
 
„În primul rând, nu este o bancă rusă“, a răspuns Orban. „Banca la care vă referiţi se numeşte Banca Internaţională de Investiţii.  51 la sută din capitalul său este deţinut de persoane care nu sunt de naţionalitate rusă. Şi sincer, europenii sunt incredibil de ipocriţi. Pe de o parte ne ţin morală. Pe de altă parte, nu eu sunt cel care a lansat proiectul Nord Stream 2, care ne lasă la mila gazului rusesc“.
 
Levy scrie că la finalul interviului Orban l-a întrebat dacă ţine legătura cu George Soros şi cum o mai duce acesta. Întrebat, la rândul său, dacă vrea să-i transmită ceva fostului său mentor, liderul ungar răspunde: „Îi doresc sănătate şi noroc“.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: