Viitorul Uniunii Europene va fi decis de ciocnirea dintre Macron şi Salvini

Viitorul Uniunii Europene va fi decis de ciocnirea dintre Macron şi Salvini

Emmanuel Macron şi Matteo Salvini

Liderul Palatului Élysée şi ministrul de Interne de la Roma sunt pregătiţi să ducă o bătălie dură pentru europarlamentarele de anul viitor, o luptă de care va depinde chiar proiectul european.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, sunt cum nu se poate mai diferiţi când vine vorba de linia politică pe care o adoptă. Primul este un fost bancher de investiţii care se prezintă drept un apărător liberal al Uniunii Europene, în timp ce cel de-al doilea, lider al partidului de extremă-dreapta Liga, s-a afirmat drept unul dintre principalii naţionalişti ai Europei.
 
Totuşi, scrie Politico.eu, există un lucru pe care ambii îl vor: redesenarea liniilor de bătălie în politica europeană şi transformarea alegerilor de anul viitor pentru Parlamentul European într-o luptă privind supravieţuirea UE în actuala ei formă.
 
Pentru Macron, alegerile europarlamentare din 2019 vor fi o ocazie de a repeta, de data aceasta la nivel european, performanţa din 2017, când a câştigat în faţa extremei-drepte franceze. 
 
În timp ce reprezentanţii partidului său En Marche au început discret să străbată continentul încercând să-şi găsească aliaţi pentru o campanie pan-europeană, preşedintele francez nu a ratat nicio ocazie de a se portretiza drept cel mai mare inamic al populismului. 
 
„Îl puteţi vedea dezvoltându-se ca lepra mai mult sau mai puţin peste tot în Europa, în ţări în care credeam că este imposibil să-l vedem din nou, în ţări vecine“, a declarat liderul de la Élysée într-un discurs susţinut în iunie şi care a fost interpretat în Italia ca un atac la adresa guvernului populist recent instalat la putere.
 
Pregătirea terenului
 
Macron l-a însărcinat pe şeful executiv al En Marche, Christophe Castaner, să aducă sub aceeaşi umbrelă potenţiali aliaţi europeni, printre care fostul premier italian de centru-stânga Matteo Renzi şi partidul liberal spaniol Ciudadanos.
 
„Ceea ce dorim este să creăm o mişcare politică, civilă în toată Europa care să apere mai mult şi mai bine Europa ca răspuns dat populiştilor şi naţionaliştilor“, a declarat pentru publicaţia citată Albert Rivera, liderul Ciudadanos.
 
Dar şi Salvini este dornic să se lupte. „Alegerile de anul viitor vor fi un referendum între Europa elitelor, băncilor, finanţelor, migraţiei în masă şi nesiguranţei şi Europa oamenilor, a muncii, a liniştii, a familiei, a viitorului“, a declarat el recent.  
 
„Mă gândesc la o ligă a Ligilor Europei, aducând laolaltă toate mişcările libere şi suverane care vor să-şi apere poporul şi graniţele“, a adăugat el. Iar potenţialii săi aliaţi populişti au deja un punct bun de pornire. Partidele eurosceptice (printre care Partidul Libertăţii din Austria  - FPÖ - şi Adunarea Naţională din Franţa, care se numea până relativ recent Frontul Naţional) deţin 150 de locuri dintre cele 751 din actualul Parlament. 
 
Remodelarea dezbaterii electorale
 
Bătălia dintre Macron şi Salvini are potenţialul de a redesena dezbaterea electorală din 2019 şi, odată cu ea, Uniunea Europeană, notează publicaţia citată. 
 
Până acum, gestionarea UE a fost, în mod tradiţional, o afacere comodă încheiată între conservatorii din Partidul Popular European şi socialiştii de centru-stânga, însă atât Macron, cât şi Salvini vor să pună capăt acestui sistem prin care s-au împărţit poziţii de top. Şi chiar dacă există obstacole greu de depăşit în acest demers de răsturnare a ordinii stabilite, acest lucru nu este imposibil, mai ales că fiecare dintre ei a reuşit să facă asta acasă, scoţând din joc partidele tradiţionale. 
 
În plus, peisajul european este cât se poate de fertil din acest punct vedere, având în vedere că 42% din europeni (potrivit unui sondaj făcut în mai) consideră că blocul comunitar merge într-o direcţie greşită, numai 32% considerând că merge în direcţia bună. 
 
Mai mult, tinerii vor o schimbare - 63% din cei cu vârste până în 24 de ani consideră că „noile partide şi mişcări politice pot găsi soluţii mai bune“ în comparaţie cu formaţiunile existente. 
 
Aşa că Macron şi Salvini vor încerca să profite de acest context electoral, fiecare prezentându-şi propriul demers drept o misiune de „salvare a Europei“. 
 
Metode diametral opuse
 
Desigur, metodele celor doi sunt diametral opuse. În timp ce Macron vrea o reformă a blocului comunitar pentru a-l face mai puternic şi pentru ca acesta să devină „o Europă care protejează“, Salvini nu vrea „mai multă Europă“, ci transferarea puterilor de la Bruxelles spre capitalele naţionale şi „protejarea graniţelor externe de migraţia ilegală“. 
 
Şi în privinţa relaţiei cu Rusia abordarea celor doi este total diferită. În timp ce Macron este împotriva ridicării sancţiunilor impuse de UE Rusiei în absenţa unui progres privind situaţia din Ucraina, Salvini a afirmat că Italia va acţiona pentru a se asigura că sancţiunile vor fi ridicate, declarând chiar că executivul de la Roma „nu se teme“ să-şi folosească puterile de veto în cadrul UE ca „ultim mecanism“ pentru atingerea acestui scop.
 
Iar forţele eurosceptice, despre care nu o dată s-a spus că ar fi susţinute de Moscova, au un atu în faţa lui Macron - banii. Asta pentru că în Parlament există trei blocuri eurosceptice eligibile pentru o parte din fondurile UE în valoare de 32,4 milioane de euro pentru finanţarea partidelor pan-europene şi de 19,3 milioane pentru fundaţiile politice europene. En Marche nu s-a înregistrat la timp pentru a putea beneficia de o astfel de finanţare. 
 
 
 
citeste totul despre: