Viitorul UE, în mâinile alegătorului german
0
Scrutinul parlamentar federal din Germania a stârnit o fascinaţie şi o aşteptare fără precedent în străinătate. Însă pentru partidele şi electoratul din Germania, rolul şi influenţa ţării lor în Europa sunt atât de bine cunoscute încât nici măcar nu reprezintă o temă principală în campania electorală, notează site-ul de ştiri Press Europ.
În interiorul graniţelor Germaniei, ţară ce organizează alegeri legislative pe 22 septembrie, nimeni nu-şi face griji cu privire la rezultatul final şi, mai mult, nici nu se insistă asupra acestui subiect. În continuare, nimeni nu întreabă dacă există o strategie nouă pentru a ţine sub control criza şi cum ar putea fi prevenită repetarea greşelilor, notează cotidianul german Süddeutsche Zeitung, citat de Press Europ.
Deşi toată lumea s-a săturat să mai vorbească de criza actuală, este departe de a ajunge la final. Spania şi Portugalia, deşi sunt considerate stabilizate, aşteaptă rezultatul alegerilor aşa cum un om strangulat caută cu disperare o gură de aer. Irlanda ar urma să iasă de sub această monitorizare anul acesta,însă Grecia probabil încă are nevoie de ajutor.
Germania este văzută drept speranţa ţărilor îngrobate în datorii, promisiunea unui viitor mai bun – practic, am fi tentaţi să credem că nu trebuie să ne facem griji.
Totuşi viitorul, chiar şi viitorul apropiat este incert. Facem parte dintr-o perioadă tulbure, iar la Paris, la Londra şi la Bruxelles sunt analizate multe posibilităţi. Probabil că niciodată în istoria postbelică un scrutin pentru desemnarea membrilor Bundestagului nu a stârnit atât de multă agitaţie în ţările vecine Germaniei, potrivit Süddeutsche Zeitung.
Fără Germania, nu se mişcă nimic în Europa
Alegerile pentru desemnarea membrilor Bundestagului au o influenaţă atât de mare asupra Europei, încât ziua de 23 septembrie pare o zi decisivă şi mulţi se hazardează la a face previziuni şi proclamă aşteptări optimiste.
Acest atmosferă generală reflectă două aspecte: importanţa pe care Germania, motorul economic al Europei, a dobândit-o; fără Germania, nu se mişcă nimic în Europa, continent care a stagnat oricum în ultimele săptămâni. În al doilea rând, această stare reflectă presiunile publice care cer o acţiune concretă, presiuni care, încă o dată, au fost blocate.
O altă problemă importantă este bugetul Uniunii Europene, pe care multe ţări îl apreciază fără să treacă dincolo de bariera de egoism şi care nu a fost încă adoptat de Parlamentul European. Cert este că ne referim la sume enorme de bani, la modul în care vor fi distribuiţi şi la viitoarea campanie electorală la nivel european. Aşadar, putem anticipa o atmosferă tensionată.
Cele mai mari aşteptări se concentrează pe Germania, pe lichidarea băncilor şi pe actuala întrebare-cheie: cum trebuie să arate arhitectura zona euro pentru a evita repetarea greşelilor din trecut? Această întrebare vizează centrul tuturor politicilor: cine decide şi cine plăteşte?
Misiunea Germaniei: salvarea zonei euro
Specialiştii spun că Germania, care are un interes fundamental în supravieţuirea euro, ar trebui să propună idei despre modul în care viitoarele bugete ale uniunii monetare vor fi echilibrate şi distribuite, despre cum vor fi acctualizate sistemele sociale şi cum vor fi alocate investiţiile de stat. Nu în ultimul rând, este vitală dezbaterea privind eventualele planuri de salvare de care ar putea beneficia ţări în dificultate şi elaborarea unui „manual de instrucţiuni” care să fie consultat atunci când Europa s-ar putea găsi în faţa unei astfel de situaţii fără de întoarcere.
Toate aceste aspecte se reflectă asupra legislaţiilor bugetare, asupra modalităţilor de control parlamentar, asupra arhitecturii democraţiei în Europa. În final, aceste aspecte ar putea conduce la o revizuire a Constituţiei germane, inclusiv la organizarea unui referendum necesar. Întreaga Europă observă aceste probleme şi priveşte cu fascinaţie spre Germania, scrie Press Europ. Germania este privită de restul ţărilor europene, iar ea ştie asta.
Însă Germania adoptă o atitudine pasivă, deşi are capacitatea de a genera o forţă masivă. Nu ar trebui să ne aşteptăm la miracole. Cel mai probabil, Angela Merkel nu îşi va schimba stilul vestimentar, iar social-democraţii nu vor arăta zel nou faţă de problemele din zona euro.
Cu toate acestea, întregul continent aşteaptă un nou ritm al reformelor, iar unele ţări vizează semnarea unui nou acord major. Poate că Germania se va face mică în campania electorală, dar, din exterior, rămâne un uriaş. Uriaş ce are o misiune dificilă de rezolvat.
Se încarcă comentariile...
