Viitorul Europei se joacă la ruleta electorală

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Începând din toamna acestui an, în mai multe state membre UE vor avea loc alegeri sau referendumuri ale căror rezultate vor influenţa în mod hotărâtor soarta blocului comunitar.

Brexit. Cel mai mare aflux de refugiaţi de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ascensiunea populiştilor de dreapta. Probleme financiare. Sunt crize care afectează puternic Uniunea Europeană şi pentru care soluţiile se lasă aşteptate. În acest timp, atenţia celui mai puternic aliat al blocului comunitar - SUA - se îndreaptă spre propriile alegeri prezidenţiale, care vor avea loc în noiembrie şi în vederea cărora se desfăşoară o campanie electorală marcată de tumult.

Turcia trece şi ea printr-o criză, iar preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, care pare, deocamdată, doar un observator ar situaţiei, ar putea profita oricând de ocaziile ce apar pentru a-şi extinde sfera de influenţă. 

Modul în care va răspunde Europa multiplelor provocări va fi decis, fără doar şi poate, de rezultatele alegerilor care vor avea loc în statele membre ale blocului comunitar în acest an şi anul viitor, scrie Bloomberg într-o analiză pe această temă. 

În 2017, ţări de care depinde în proporţie de 40% economia UE organizează alegeri, atenţia fiind îndreptată în special asupra Germaniei, unde actualul cancelar federal, Angela Merkel, ar putea intra în cursă pentru a obţine cel de-al patrulea mandat.

Germania – alegeri regionale

În Germania vor avea loc în septembrie alegeri regionale în landul Mecklenburg - Pomerania de Vest (4 septembrie) şi în Berlin (18 septembrie). 

Rezultatele vor arăta dacă populiştii de dreapta din cadrul formaţiunii antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD) vor reuşi să profite de pe urma recentelor atacuri din Germania pentru a constitui o reală forţă de opoziţie în faţa politicii promovate de Merkel în privinţa refugiaţilor.

Şansele AfD par să fie destul de mari în Mecklenburg - Pomerania de Vest şi nu este exclus ca populiştii de dreapta să înregistreze un scor bun şi în Berlin, recunoscut până acum ca un fief al social-democraţilor.

Croaţia – alegeri parlamentare

Pe 11 septembrie, croaţii vor vota pentru a doua oară în mai puţin de un an, după ce coaliţia formată în urma alegerilor din noiembrie s-a destrămat în iunie. Potrivit sondajelor, pe primul loc se află social-democraţii, iar următoarea administraţie este aşteptată să reducă deficitul bugetar şi să revigoreze ţara care a fost puternic afectată de recesiune.

Spania – alegeri regionale 

Pe 25 septembrie vor avea loc alegeri în Ţara Bascilor şi, apoi, cel mai probabil, naţionaliştii vor cere Madridului mai mulţi bani şi mai multă putere locală, ceea ce ar putea crea noi probleme guvernului, care face faţă cu greu ambiţiilor separatiste ale Cataloniei.

Sondajele arată că Partidul Naţionalist Basc va rămâne pe primul loc, în timp ce formaţiunea antiausteritate Podemos se va clasa pe locul trei, luând voturi şi de la separatiştii de stânga şi de la socialişti. 

Italia – referendum 

La toamnă va fi în joc funcţia premierului Italiei, Matteo Renzi. În octombrie sau în noiembrie, italienii vor fi chemaţi la urne în cadrul unui referendum privind reforma constituţională, care, dacă va fi aprobată, va duce, printre altele, la scăderea numărului de senatori cu două treimi. 

Sondajele arată că 35% din italieni se opun planului, 29% îl sprijină, iar 18% sunt indecişi. Renzi a promis că va demisiona dacă populaţia va vota împotrivă, ceea ce ar aduce mişcarea antisistem Cinci Stele în avantaj.

Austria – alegeri prezidenţiale

Pe 2 octombrie, Partidul Libertăţii, de extremă-dreapta, va avea o nouă şansă să obţină cea mai înaltă poziţie în stat, şansă pe care a ratat-o la mustaţă în cel de-al doilea tur al prezidenţialelor din 22 mai, când candidatul său Norbert Hofer a pierdut la o diferenţă de sub 1% în faţa independentului pro-european susţinut de verzi Alexander Van der Bellen .

Dacă după decizia Curţii Constituţionale de repetare a scrutinului Hofer va ajunge preşedinte, populiştii de dreapta vor înregistra o victorie fără precedent în istoria Uniunii Europene. Chiar dacă Partidul Libertăţii, formaţiune antiimigraţie, conduce în sondaje, bătălia dintre Hofer şi Van der Beelen se anunţă a fi din nou pe muchie de cuţit.

Ungaria – referendum 

Pe 2 octombrie, cetăţenii Ungariei sunt chemaţi la urne pentru a decide dacă UE ar trebui sau nu să ceară ţării să primească migranţi pe teritoriul său fără aprobarea parlamentului. Premierul Viktor Orban s-a opus oricărui plan al blocului comunitar de relocare a migranţilor şi beneficiază în această privinţă de o largă susţinere în ţară. Dar o prezenţă la vot mai mică de 50% ar putea să-i slăbească poziţia lui Orban.

Cehia – alegeri regionale

Programate pentru luna octombrie, alegerile regionale din Cehia vor testa în ce măsură îşi poate controla premierul Bohuslav Sobotka partidul. Un rezultat slab ar putea duce la reluarea tentativelor din cadrul Partidului Social Democrat de înlăturare a lui Sobotka şi de înlocuire a acestuia cu un social-democrat eurosceptic. 

Lituania – alegeri parlamentare 

După alegerile parlamentare din 9 octombrie, populiştii din Uniunea lituaniană agrară şi a verzilor ar putea intra în coaliţia de guvernare. Chiar dacă social-democraţii conduc în sondaje, populiştii nu sunt cu mult în urmă, la fel stând lucrurile şi în cazul creştin-democraţilor. Afirmaţia prezidenţiabilului american Donald Trump potrivit căreia Lituania se numără printre statele NATO ce nu merită apărate în cazul unei agresiuni ruse în cazul în care nu şi-au îndeplinit obligaţiile financiare ar putea polariza votanţii.

România – alegeri parlamentare

Agenţia citată scrie că România „ar putea ajunge într-un impas în cazul în care Partidul Social Democrat al fostului premier căzut în dizgraţie Victor Ponta nu va câştiga majoritatea“. În joc este economia cu a doua cea mai rapidă rată de creştere din blocul comunitar, opinează Bloomberg, care menţionează şi faptul că de rezultatul alegerilor din noiembrie sau decembrie va depinde şi sănătatea fiscală a ţării. Relaţiile cu Uniunea Europeană şi cele cu Alianţa Nord-Atlantică nu vor reprezenta un punct fierbinte pe agenda electorală, având în vedere faptul că toate partidele susţin ferm apartenenţa la aceste foruri.

Olanda – alegeri parlamentare

Pe data de 15 martie, Partidul Libertăţii de extremă-dreapta al lui Geert Wilders ar putea obţine suficiente voturi la parlamentare încât să ajungă în poziţia de a încerca să formeze un guvern, deşi majoritatea formaţiunilor politice au jurat că nu vor face o coaliţie cu acesta. Partidul Libertăţii ar putea câştiga, potrivit unui sondaj recent, 28 dintre cele 150 de locuri ale Camerei, în timp ce liberalii premierului Mark Rutte ar putea obţine numai 27. 

Franţa – alegeri prezidenţiale

Dacă va decide să candideze pentru un nou mandat, cel mai nepopular preşedinte din istoria Franţei François Hollande va avea dificultăţi în a trece de primul tur al prezidenţialelor, programat pentru aprilie. Alegerile vor fi un test şi pentru formaţiunea de extremă-dreapta Frontul Naţional a cărei şefă, Marine Le Pen, intenţionează să candideze la prezidenţiale.

Le Pen, care a pledat cu înflăcărare împotriva imigranţilor şi pentru ieşirea din Uniunea Europeană, are şanse, potrivit sondajelor, să iasă pe locul întâi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, însă este puţin probabil ca acest scenariu să se repete în turul doi. 

Regatul Unit – alegeri locale

Alegerile locale din 4 mai vor reprezenta primul test electoral important pentru noul premier conservator Theresa May, care încearcă să conducă ţara spre o ieşire „ordonată“ din Uniunea Europeană, în urma votului de la referendumul din 23 iunie, limitând totodată efectele negative pe care acest proces le va avea asupra economiei.

Potrivit sondajelor de opinie, conservatorii conduc, având cu 16% mai mult decât Partidul Laburist, de opoziţie. În Scoţia, Partidul Naţional Scoţian al premierului Nicola Sturgeon, care ia în calcul un referendum privind independenţa Scoţiei, ar putea să-şi consolideze poziţia.

Germania – alegeri regionale şi parlamentare

În landurile Schleswig-Holstein şi Renania de Nord-Westfalia vor avea loc pe 7, respectiv 14 mai alegeri regionale, considerate un semnal privind modul în care vor vota germanii la parlamentarele din septembrie.

În cazul în care actualul cancelar, Angela Merkel, va decide să intre în cursă pentru un al patrulea mandat, votul din septembrie s-ar putea transforma într-un referendum în ceea ce o priveşte, consideră Bloomberg.

Considerată drept cel mai puternic lider al Europei, Merkel a fost percepută ca o ancoră a integrării europene într-un deceniu marcat de crize, însă politica uşilor deschise pe care o duce în privinţa migranţilor pare să-i fi slăbit poziţia. O schimbare la conducerea Germnaiei va duce şi la schimbări la nivelul proiectului european.

Chiar dacă între Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a lui Merkel şi Uniunea Creştin-Socială (CSU) a lui Horst Seehofer, aliatul ei bavarez, au apărut disensiuni privind gestionarea crizei refugiaţilor, CDU-CSU se află pe primul loc în sondaje. Dar cum cele două formaţiuni nu au împreună majoritatea, aşa cum nu o au nici social-democraţii, este posibil să se formeze din nou un guvern de mare coaliţie.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite