VIDEO „Zidul“ de sârmă ghimpată de pe Prut va cădea

VIDEO „Zidul“ de sârmă ghimpată de pe Prut va cădea

Gardul de sârmă ghimpată dintre România şi Republica Moldova a fost amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial

Decizia premierului Republicii Moldova, Vlad Filat,  este susţinută în Parlament de un grup de deputaţi. Filat a cerut, ieri, în şedinţa de guvern, ca până sâmbătă să fie gata pachetul de documente necesar pentru a fi scoasă sârma ghimpată de pe Prut.

Simbol al Războiului Rece şi al dezbinării, sârma ghimpată de la graniţa dintre Republica Moldova şi România ar putea dispărea până la 1 martie 2010.

Premierul Vlad Filat a cerut, ieri, ca toată documentaţia necesară să fie pregătită şi înaintată Parlamentului.

În urmă cu ceva timp, un grup de parlamentari de la Chişinău au propus acelaşi lucru. Dacă proiectul lor legislativ va trece de Biroul Permanent, va fi dezbătut în plenul Parlamentului, scrie publicaţia „Jurnal.md".

Documentul conţine două articole:  „Legislativul Republicii Moldova hotărăşte scoaterea gardului de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de stat din partea de vest a Republicii Moldova - de-a lungul Prutului" şi: „Prezenta hotărâre va fi executată până la 1 martie 2010, perioada începerii lucrărilor agricole, de Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova, în colaborare cu administraţiile publice locale".

Deputaţii au sugerat chiar ca stâlpii de lemn să fie donaţi oamenilor sărmani din zonă pentru a-i folosi ca lemn de foc. Şi formaţiunea politică extraparlamentară Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE) a  cerut noii guvernări democratice de la Chişinău să „demonteze sârma ghimpată de la frontiera Republicii Moldova cu România, pe care o consideră „simbol al Războiului Rece şi împărţirii neamului".

Formaţiunea a mai solicitat Guvernului Filat să abandoneze ideea semnării unui Tratat de bază bilateral cu România.

Alte încercări eşuate

La începutul lunii noiembrie, Ion Harea, preşedintele raionului Ungheni, declara că gardul de sârmă ghimpată va fi dat jos până la sfârşitul acestui an.

El menţiona atunci că această decizie va avea un efect benefic asupra liberalizării comerţului, ceea ce va contribui la dezvoltarea economică a localităţilor de o parte şi de alta a Prutului.

În urmă cu doi ani, membrii Consiliului raional Ungheni au elaborat un proiect de modernizare a sistemului de supraveghere la graniţă, care a fost aprobat de autorităţile din România, dar a fost refuzat de fosta guvernare comunistă de la Chişinău.

În aprilie anul trecut, preşedintele comunist al  Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avertizat conducerea locală să nu scoată sârma ghimpată de pe un segment de 80 de kilometri de frontieră moldo-română.

„Voi, ăştia din Ungheni, aveţi probleme cu graniţa? Sârma ghimpată nu-i a voastră. Dacă nu vă veţi linişti, veţi nimeri în puşcărie cu tot cu Consiliul vostru şi, în primul rând, preşedintele raionului!", i-a ameninţat atunci Voronin pe şefii administraţiei raţionale de la Ungheni.

Căile Ferate moldovene, fără şef

Directorul „Căile Ferate ale Moldovei" (CFM), Miron Găgăuz, şi-a prezentat demisia, care i-a fost acceptată de Anatol Şalaru, ministrul Transporturilor. O anchetă anti-corupţie a fost dechisă la CFM.

Recent, presa de la Chişinău a scris despre mai multe nereguli grave care se petrec la Gara din capitală, precum şi despre cazuri de delapidări din sistemul căilor ferate moldoveneşti.

Jurnaliştii de la Ziarul de Gardă de la Chişinău, care au scris ancheta „Trenul corupţiei în Gara Chişinău", dar şi membrii familiilor acestora şi sursele care le-au oferit informaţiile au primit chiar ameninţări telefonice, electronice, dar şi directe.

Lukoil Moldova intră în politică

Nicolae Ciornîi pleacă de la Lukoil şi intră în politică

Vicepreşedintele companiei petroliere Lukoil Moldova, Nicolae Ciornîi, a hotărât să-şi dea demisia din funcţie şi să intre pe scena politică din Republica Moldova.

Cel mai puternic om de afaceri de la Chişinău va înfiinţa un partid de centru-stânga, care este posibil să se numească Partidul Muncii şi să se unească cu alte formaţiuni de aceeaşi orientare, dar în nici un caz cu Partidul Comuniştilor. 

Ciornîi a anunţat că va avea întâlniri şi cu alţi politicieni, printre care Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc sau Dumitru Braghiş. „Deocamdată nu am negociat cu nimeni nimic. Dar numai unindu-ne forţele v

om putea schimba situaţia din Republica Moldova şi vom demonstra că ea merită să devină membră a UE", a declarat Ciornîi, care a evitat să precizeze dacă partidul său va participa la posibilele alegeri anticipate parlamentare.

„De-a lungul anilor am activat în funcţii de stat cu caracter economic şi îmi sunt cunoscute problemele ţării, însă, în opinia mea, puţini sunt profesioniştii care le pot rezolva, de aceea am fost nevoit să mă ocup de afaceri. Activând la Lukoil, am derulat proiecte în 25 de ţări, am cunoscut numeroşi lideri de state, am acumulat o experienţă bogată. Acum am decis să revin acasă. Am fost înţeles de preşedintele Lukoil", a declarat Ciornîi în conferinţa de presă pe care a susţinut-o ieri.

Omul de afaceri nu a menţionat valoarea averii sale, dar presa de peste Prut susţine că aceasta s-ar ridica la 500 de milioane de dolari.

„Am avere în Republica Moldova, în România şi Federaţia Rusă, a precizat fostul vicepreşedinte Lukoil. Potrivit publicaţiei „Jurnal de Chişinău", Ciornîi are din 2003 şi cetăţenie română, având domiciliul în Bucureşti.

Vladimir Voronin spune că plecarea celor patru deputati comunişti din PCRM ar fi fost provocată de Ciornîi.

VEZI VIDEO AICI! - În Moldova se înfiinţează un nou partid: Partidul Muncii

Liberalizarea regimului de vize / Sârma ghimpată de peste Prut, tăiată

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: