VIDEO Reportaj din Islanda: "Părea şi se simţea ca şi cum venise sfârşitul lumii"

Zilele s-au transformat în nopţi din cauza norului de cenuşă. "Părea şi se simţea ca şi cum venise sfârşitul lumii", povesteşte Bjarni Brynjólfsson, editor al unei reviste, amintindu-şi călătoria prin zona închisă din apropierea Eyjafjallajökull, cauza haosului provocat în întreaga lume.

Ţara în care a început acest haos, se află acum în suferinţă, spune jurnalistul. 

Într-o zonă care se întinde pe 18 km pătraţi, norii de cenuşă sunt atât de denşi încât pare că este noapte în plină zi.

Un strat gros acoperă tot ce se vede, toate fotografiile făcute în regiune par că sunt în alb şi negru, iar toate culorile au fost eliminate.

Fermele din jurul vulcanului sunt cu greu vizibile de la drumul principal, dar in interior încă se află oameni încercând să ţină cenuşa departe de casele lor şi îngrijorându-se teribil cu privire la animalele lor, principala sursă de hrană.

Ochelarii şi măştile sunt la ordinea zilei pentru cei care trebuie să se aventureze afară din case. Cei care rămân închişi în case trebuie să dea căldura la maximum, o măsura care pare că ţine cenuşa departe de căminele lor.

Mulţi fermieri şi familiile lor au fost nevoiţi să-şi părăsească aproximativ cele 30 de ferme care se aflau în cea mai grav afectată zonă. Alţii, însă, au decis să rămână pentru a avea grijă de animalele lor, principalul pilon al acestei comunităţi agricole.

Acolo unde este posibil, animalele sunt ţinute în interior, în grajduri, întrucât florura din cenuşa vulcanică, ce s-a aşezat peste toate pajiştile, este extrem de toxică. Majoritatea fermierilor încă mai au un stoc bun de hrană pentru oi şi vaci în grajduri şi hambare, dar nu se ştie ce le rezervă viitorul în astfel de condiţii.

Ceea ce este periculos pentru animale afectează de asemenea şi oamenii. Pentru restul populaţiei, zona rămâne în continuare închisă.

De parcă nu ar fi fost de-ajuns, problemele islandezilor cresc odată cu modificările locale de vânt, combinate cu căderi puternice de cenuşă şi fulgerele din jurul norului de cenuşă, care generează alte pericole grave pentru sănătate.

Fluxul de eruptie de sub gheţarul Eyjafjallajökull a avut unele creşteri şi descreşteri, dar pe ansamblu a fost destul de consistent încă de la început.  Nici un cercetător nu va face previziuni cu privire la momentul în care acest dezastru natural, care afectează tot globul într-un fel sau altul, se va reduce.

Ultima erupţie în Eyjafjallajökull a început în 1821 şi a durat până în 1823, cu cele mai grele căderi de cenuşă, după primele şase luni.

Oamenii din Islanda - obişnuiţi de a se afla la mila forţelor naturii - rămân curajoşi în condiţiile date. Sudul ţării a suferit multe tulburări geologice în ultimii ani, aşadar locuitorii au fost pregătiţi pentru un dezastru de acest fel.

În ciuda previziunilor făcute de islandezi, activitatea violentă a vulcanului nu poate decât să creeze îngrijorare, iar răul pare că abia vine. Atunci când vântul îşi va schimba direcţia, imensul nor de cenuşă se va îndrepta către zone mai dens populate, precum capitala Reykjavík, în care trăieşte jumătate din populaţia Islandei.