VIDEO Război în Caucaz. Armenia şi Azerbaidjan se bat în Nagorno-Karabah cu sprijin de la Rusia şi Turcia. Zeci de morţi şi răniţi

VIDEO Război în Caucaz. Armenia şi Azerbaidjan se bat în Nagorno-Karabah cu sprijin de la Rusia şi Turcia. Zeci de morţi şi răniţi

Azerbaidjan şi Armenia s-au acuzat reciproc duminică de declanşarea unui atac militar la frontiera dintre cele două ţări

Cel puţin 40 militari şi câţiva civili au fost ucişi şi peste 100 au fost răniţi, în cele mai intense lupte între Armenia şi Azerbaidjan produse din 2016, readucând temerile legate de stabilitatea din sudul Caucazului, un coridor al conductelor care transportă petrol şi gaze către pieţele mondiale, transmite Reuters.

Însă bilanţul ar putea fi mult mai mare, în contextul în care cele două părţi afirmă că au cauzat pierderi adversarului şi difuzează imagini cu blindate distruse.

Duminică dimineaţa, armata azeră a lansat un atac masiv folosind forţe aeriene, rachete şi tancuri. Ca răspuns la atacurile aeriene ale Azerbaidjanul asupra regiunii Nagorno-Karabah, forţele armene au atacat trupele azere.

Astfel, potrivit sursei citate, Armenia a distrus un convoi militar al forţelor armate azere, în timp ce acestea folosesc drone turceşti şi distrug tancuri ale armatei armene.

Ministerul Apărării al Republicii Armenia a postat pe reţelele de socializare, în cursul zilei de ieri, un nou scurt videoclip al unui atac asupra unui convoi militar azer – compus din vehicule de luptă pentru infanterie şi camioane militare – aflat în regiunea Nagorno-Karabakh. 

Ca răspuns la atacul armatei armene, forţele armate azere au prezentat un nou material video cu momentul în care – cu ajutorul unei drone turceşti Bayraktar TB2 – au distrus un tanc al armenilor. Ministerul azer al Apărării a publicat ieri, 27 septembrie, mai multe imagini şi materiale video cu momentul în care un sistem de apărare aeriană 9K33 Osa – de provenienţă sovietică (denumire NATO SA-8 Gecko) – aparţinând forţelor armate armene, a fost distrus de trupele azere folosind o dronă Bayraktar TB2. Un alt material video publicat, în cursul zilei de astăzi, de ministerul azer al Apărării cu momentul în care o dronă Bayraktar TB2 distruge mai multe tancuri, unele staţionate, altele aflate în mişcare, ale Forţelor Armate Armene.

 Ministerul Apărării din Azerbaidjan susţine că forţele armate armene au pierdut peste 550 de militari, morţi şi răniţi, în timpul luptelor de pe linia de contact duminică.
 
"Conform informaţiilor primite, forţele armate armene au suferit daune grave în timpul luptelor de duminică. Armata azeră a distrus 22 de tancuri şi alte vehicule blindate grele, 15 unităţi ale sistemului de apărare antiaeriană, 18 drone, 8 instalaţii de artilerie, 3 depozite de muniţii. Pe lângă aceasta au fost nimiciţi (inclusiv răniţi) mai mult de 550 de militari ", transmite agenţia" Interfax-Azerbaidjan" , citând  Ministerul azer al Apărării.
 
În timpul ostilităţilor în direcţia satului Taliş, comandantul batalionului de asalt aerian din Armenia, locotenent-colonelul Lernik Babaian, a fost ucis, iar personalul unităţii militare aflate sub comanda sa a suferit pierderi grele.
 
„Datorită numărului mare de răniţi din armata inamică, există o lipsă de locuri în spitalele militare şi spitalele civile, precum şi o lipsă de rezerve de sânge în banca de sânge. Partea armeană, ca întotdeauna, ascunde de public pierderile reale ale armatei sale ”, subliniază Ministerul azer al Apărării.
 
 
Totodată, ambasadorul Armeniei în Rusia, Vardan Toganian a declarat că de partea forţelor armate din Azerbaidjan în conflictul din Nagorno-Karabakh, participă 4000 de mercenari care anterior au luptat în Siria. Potrivit ambasadorului, Turcia ar fi fost implicată în transportarea mercenarilor din Orientul Mijlociu în Nagorno-Karabah. 
 
 La Erevan, Ministerul armean al Apărării a anunţat că luptele nu s-au oprit pe timpul nopţii de duminică spre luni, scrie Reuters, iar la Baku, Ministerul azer al Apărării a acuzat forţele armene că bombardau oraşul Tartar.

Ministerul Apărării din Nagorno Karabah a anunţat, totodată, că a recucerit poziţii pierdute cu o zi înainte, însă Azerbaidjanul a anunţat, din contră, noi cuceriri teritoriale.
 
Forţele armate azere ”lovesc poziţii inamice cu rachete, artilerie şi aviaţia (...) şi au cucerit mai multe poziţii strategice în apropierea satului Taliş. Inamicul se retrage”, a anunţat Ministerul azer al Apărării, care a cheltuit fără să ţină socoteala pentru a achiziţiona armament, în ultimii ani, cu banii obţinuţi de pe urma petrolului din această ţară din Caucaz.
 
 
Ciocnirile dintre cele două foste republici sovietice, care s-au aflat în război în anii 1990, sunt cea mai recentă explozie a unui conflict de lungă durată asupra Nagorno-Karabakh, o regiune separatistă care se află în interiorul Azerbaidjanului, dar este condusă de etnici armeni. Nagorno-Karabakh a anunţat că 24 dintre militarii săi au fost ucişi şi peste 100 de răniţi după ce Azerbaidjanul a lansat un atac aerian şi de artilerie duminică . Armenia şi Nagorno-Karabakh au declarat legea marţială şi au mobilizat populaţia masculină. Azerbaidjanul a declarat că forţele sale au răspuns bombardamentelor armene şi că au preluat controlul a până la şapte sate, deşi Nagorno-Karabakh a negat acest lucru. Procuratura Azerbaidjanului a declarat că cinci membri ai unei familii au fost ucişi de bombardamente armene.
 
 
Erdogan îşi anunţă sprijinul pentru Azerbaidjan
 
Ciocnirile au determinat un val de eforturi de diplomaţie pentru a preveni o nouă izbucnire a unui conflict vechi de decenii între două foste republici sovietice, Armenia majoritar creştină şi Azerbaidjanul în mare parte musulman, Rusia a solicitat încetarea imediată a focului, iar o altă putere regională, Turcia, a anunţat că va sprijini Azerbaidjanul. Oficialii de la Ankara şi-au anunţat sprijinul complet pentru Azerbaidjan şi au cerut Armeniei „să renunţe la agresiuni”. „Îi vom sprijini pe fraţii noştri azeri cu toate mijloacele, în lupta lor pentru protejarea integrităţii lor teritoriale”, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, într-un comunicat. Preşedintele turc, Recep Erdogan, a reacţionat şi el la reaprinderea conflictului, pe Facebook: „Armenia, prin atacurile sale împotriva Azerbaidjanului a arătat lumii, din nou, că este cea mai mare ameninţare pentru pace şi pentru pacea în regiune. Ca întotdeauna, naţiunea turcă este alături de fraţii azeri cu toate mijloacele de care dispune. Invităm poporul armean să aibă grijă de viitorul lui şi să îl protejeze de cei care îl folosesc ca pe o marionetă”. 
 
Ankara recrutează mercenari sirieni
 
„Jerusalem Post“ scrie că Turcia şi-a intensificat retorica împotriva Armeniei în ultimele zile, ameninţând ţara şi susţinând că Armenia „se joacă cu focul” şi că Erevanul ar fi recrutat „terorişti”. Totuşi, sute de refugiaţi sirieni ar fi fost recrutaţi de Turcia pentru a lupta împotriva Armeniei în regiunea disputată Nagorno-Karabagh, conform afirmaţiilor observatorilor, activiştilor şi altor rapoarte siriene. Revendicările au fost postate pe reţelele de socializare săptămâna aceasta şi au circulat printre refugiaţii sirieni, disidenţi şi alţi observatori care monitorizează situaţia din Siria. 
 
Turcia a anunţat că vorbeşte cu membrii grupului de la Minsk, care mediază între Armenia şi Azerbaidjan - Rusia, Franţa şi Statele Unite. Preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu prim-ministrul armean Nikol Pashinyan, dar nu au fost disponibile detalii despre conversaţie, iar preşedintele turc Tayyip Erdogan a vorbit cu omologul azer Aliyev. Erdogan a promis sprijinul aliatului său tradiţional, Azerbaidjan, declarând că Armenia este ”cea mai mare ameninţare la adresa păcii din regiune” şi cerând ”întregii lumi să fie alături de Azerbaidjan în lupta lor împotriva invaziei şi cruzimii”. Pashinyan a reacţionat, a îndemnat comunitatea internaţională să se asigure că Turcia nu se implică în conflict. 
 
Rusia alimentează cu arme Armenia
 
Azerbaidjanul a avertizat în legătură cu transportul unor mari cantităţi de arme dinspre Rusia către Armenia printr-o rută complexă care utilizează spaţiul aerian al litoralului caspic - ruta mai scurtă prin Georgia nu a fost disponibilă din cauza opoziţiei guvernului de la Tbilisi. Armenia este susţinută de Rusia, care dispune acolo de o bază militară. Erevanul este parte şi dintr-o alianţă politico-militară condusă de Moscova, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă. Conductele care transportă petrol caspic şi gaze naturale din Azerbaidjan către restul lumii trec aproape de Nagorno-Karabakh. Armenia a avertizat, de asemenea, despre riscurile de securitate din Caucazul de Sud în iulie, după ce Azerbaidjanul a ameninţat că va ataca centrala nucleară a Armeniei ca posibilă represiune. Nagorno-Karabakh s-a desprins de Azerbaidjan într-un conflict care a izbucnit în momentul prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991. Deşi s-a convenit o încetare a focului în 1994, după ce mii de oameni au fost ucişi şi mulţi mai mulţi strămutaţi, Azerbaidjanul şi Armenia se acuză frecvent reciproc de atacuri în jurul Nagorno-Karabakh şi de-a lungul frontierei .

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările