Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică,  cu un nucleu activ comparabil, ca efectiv, cu un pluton de individualităţi puternice, personalităţi militare şi experţi civili, cu evaluări notabile ale dinamicii lumii de azi, are acum un batalion de fani, care urmăresc pagina sa de pe Internet.

Asta în condiţiile în care, din motive ce nu mai merită a fi evocate, analize serioase, argumente sprijinite pe expertize incontestabile, fie că nu sunt luate în seamă, fie că sunt neglijate, într-o societate în care majoritatea cetăţenilor nu pricep în ce pericol se află şi se amăgesc cu cancanurile unor televiziuni mediocre. 

La est de Prut, pe unde trece graniţa NATO, nu este nici pace, nici război şi europenii de acolo se aşteaptă la mai rău, fie şi pentru că în partea răsăriteană a Ucrainei se trage zilnic, demonstrând labilitatea Acordului numărul 2, de la Minsk. 

Între timp, Oana Lungescu, purtător de cuvânt al NATO, a răspuns unor întrebări ale presei ruse insistând, în acest context, că NATO este o alianţă defensivă, şi ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina a crescut prezenţa sa militară în partea de est a teritoriului Alianţei. 

Românca Lungescu a precizat clar jurnaliştilor de la Moscova că NATO va apăra pe toţi aliaţii, împotriva oricărei ameninţări, dar sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei. Însă nu a fost crezută. 

Doar lucrurile evoluează rapid în partea Europei unde nu trăiesc nici germani, nici olandezi, nici francezi - altfel tari, nevoie mare, la lecţii de democraţie. 

Astfel, chiar luni, 6 aprilie, la exact un an de la ocuparea clădirilor guvernamentale din estul Ucrainei - oficial de cetăţeni nemulţumiţi, deveniţi ulterior separatişti, practic de forţe speciale ruse la fel de bine antrenate ca şi cele care "au eliberat Crimeea", devenită apoi parte a Rusiei extinse a lui Putin, extensibilă şi în continuare - preşedintele Poroşenko a declarat, la prima reuniune a Comisiei Constituţionale, la Kiev:

"Descentralizarea nu are nimic de-a face cu federalizarea. Ucraina a fost şi, cred eu, va rămâne un stat unitar, nu pentru că suntem aici, sus, şi aşa decidem, ci pentru că studiem în mod regulat ce părere are opinia publică. Modelul de guvernanţă unitară este foarte puternic şi astăzi este sprijinit în proporţie de aproape de 90% ".

În traducere liberă, Ucraina vrea să rămână un stat unitar, în timp ce Kremlinul insistă pe federalizarea fostei republici sovietice socialiste ucrainene. 

În aceeaşi zi, de 6 aprilie, omologul rus al preşedintelui Ucrainei, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu veterani din ultimul război mondial, cărora le-a spus: 

“Aici nu este nevoie să spunem ce înseamnă acest eveniment pentru ţara noastră şi existenţa sa ca stat independent, şi, probabil, de asemenea, pentru existenţa multora dintre popoarele Uniunii Sovietice, ca grupuri etnice, pentru că ştim politica naziştilor, de exterminare fizică a acestor popoare. Cred că poporul rus şi multe alte popoare ale Uniunii Sovietice ar fi avut aceeaşi soartă, în cele din urmă, prin diferite mijloace, dar faptul trist este că acest obiectiv incredibil de crud ar fi fost atins. Acest lucru nu s-a întâmplat datorită curajul, altruismului şi devotamentului patriotic al celor care au apărat ţara lor atunci.”

Dar aceia care au provocat mii de morţi, în estul Ucrainei, cum se numesc?...

Dar cei care au ocupat militar Crimeea, ce denumire merită? 

Iată ce afirmă Lilia Budjurova, director adjunct la canalul de televiziune ATR destinat populaţiei tătare din Crimeea: 

 "Tătarii din Crimeea au trecut şi prin momente mai rele... Oamenii noştri au supravieţuit lui Stalin... Cu siguranţă vom fi capabili să trecem prin problemele actuale... şi vom supravieţui. Şi vom continua să construim casa noastră pe pământul nostru ".

Cu declaraţia lui Lilia Budjurova, canalul ATR şi-a încetat programul, pe 31 martie 2015.

Aşa libertate de exprimare a oferit Moscova noilor cetăţeni din Crimeea, aici fiind vizaţi tătarii, dar şi alte redacţii locale au fost percheziţionate de autorităţile imperiale. 

Altfel este pace, nu-i aşa?

Tocmai de aceea, Polonia va construi turnuri de observare de-a lungul frontierei terestre cu enclava rusă Kaliningrad.

Cele şase turnuri viitoare vor avea înălţimea de până la 50 m, ceea ce va permite poliţiştilor polonezi o monitorizare până la 200 km distanţă de frontieră.

Măsura luată este ca  urmare a informaţiilor că Rusia va desfăşura rachete la Kaliningrad, cum se va întâmpla şi în Crimeea, cea din urmă fiind la sub patru sute de kilometri de Constanţa. 

Cum peste o lună de zile, în Piaţa Roşie, din Moscova, va avea loc parada militară dedicată aniversării a 70 de ani de la Victoria URSS în ceea ce se numeşte acum Marele Război Patriotic,  cofondatorii Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică au luat în discuţie un subiect pe măsura evenimentelor de azi şi de mâine, respectiv EUROPA ULTIMELOR ŞAPTE DECENII. 

Generalul Constantin Degeratu: 

@ Din păcate, la 70 de ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa este într-o stare acută de confruntare, martoră şi promotoare a unor confruntări de tip război şi pe marginea unei prăpastii, din acest punct de vedere, adică a riscului izbucnirii unor conflicte de mare amploare. @ Am pierdut un an, pentru încă se mai putea face ceva, la începutul lui martie 2014. @ Cred că încă nu am descifrat bine nici ce s-a întâmplat, nici planurile reale ale Rusiei. @ Suntem încă într-o stare de pericol, şi asta ar putea să aducă pentru mai multe ţări, mai multe zone, situaţii de genul celei din Ucraina. Acolo a fost un război crunt, barbar, până la Acordul de la Minsk. Un război care poate fi reluat curând. Nu depinde decât de un gest al Moscovei, din păcate. @ Pentru situaţia în care se află Ucraina acum prioritară ar fi salvarea integrităţii sale teritoriale şi înfrângerea inamicului. @ Apărarea României este în primul rând sarcina românilor. Este obligaţia noastră, pentru că altfel pierim din istorie. @ Rusia dovedeşte că este în stare de război. @ Acum, orice angajare militară în Ucraina, inclusiv furnizarea de armament, înseamnă război. @ În acest război, partea de război psihologic este foarte importantă. 

@ Toate aceste măsuri pe care le ia NATO nu le ia pentru o confruntare cu Rusia, ci pentru a o evita. @ Dacă nu se mişcă rapid societatea românească, nu ca într-o stare normală, ci ca într-una excepţională, şi asta destul de târzie, restul sunt poveşti, pentru că va fi din nou un moment, în care cineva va spune: „nu suntem pregătiţi pentru o astfel de acţiune”. Şi va trebui să cedăm... Asta s-a întâmplat în 1940. Aşa s-a întâmplat cu armata ucraineană în Crimeea. @ Starea de mulţumire a celor care guvernează acum, nu este deloc adecvată situaţiei. @ România este în NATO, pentru că aşa au vrut românii. @ Slăbiciunile militare ale unei ţări invită agresiunile. @ Va fi o vară urâtă, cu siguranţă, pentru că acest conflict din Ucraina nu se termină aşa uşor. Iar dacă vrem să avem securitate, noi, comunitatea euroatlantică, ar trebui să fim în vara asta şi pe Prut, şi la gurile Dunării şi la estuarul Nistrului, aşa cum trebuie, pentru a convinge adversarul că pe aici nu se trece. 

Generalul Mihaiu Mărgărit: 

@ Putin răspunde, la toate sancţiunile occidentale, economice, cu măsuri militare. @ Nu am garanţia că după asemenea mişcări militare ale Rusiei, Putin mai are disponibilitatea de a dispune să se aşeze cu bunăvoinţă, la masa tratativelor. @ Mă deranjează faptul că vorbim de valori euroatlantice şi de valori europene, ca şi cum vorbim de două comunităţi distincte, cu interese diferite. @ Poziţiile Poloniei şi României sunt importante în dispozitivul aliat. @ Percepţia pericolului rusesc în rândurile societăţii civile poloneze este cu totul alta decât la noi. De aceea şi reacţia politicului polonez este pe măsură. @ Putin îşi va realiza scopurile propuse prin decredibilizarea UE şi NATO. @ Pentru Vladimir Putin, Marea Neagră este mai importantă decât Marea Baltică. 

@ Reconsiderarea spaţiului strategic al Arcticii înseamnă că reprezintă o direcţie strategică importantă. @ Putin nu va gândi chiar o confruntare de berbece între Est şi Vest. Probabil că vor fi forţe suficiente, ca să îl aducă la realitate. @ Trebuie concentrate eforturile pe toate genurile de ameninţări, pentru că ne convingem acum, poate mai mult ca oricând, că trebuie să acordăm atenţie nu numai ameninţărilor asimetrice, ci tuturor genurilor de ameninţări, pentru că dinamica mondială este foarte rapidă şi uneori neconformă cu ceea ce arată imaginea publică.