La postul public de radio, în cadrul emisiunii "Euroatlantica" a fost abordată tema "Securitatea regională, cu accent pe ultimele evoluţii de la graniţa Ucrainei". Cum timp de 25 de minute a fost realizat un bombardament informaţional, de interes general, inserez mai jos stenograma celor 2100 de secunde radiofonice.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 iunie, ora 21:05) - Realizator: Radu Dobriţoiu - Discutăm în această seară din nou despre securitatea regională, cu accent pe ultimele evoluţii de la graniţa Ucrainei. Totul, în contextul celor mai recente declaraţii despre amplasarea de armament greu de o parte şi de alta a cortinei războiului informaţional. Putem vorbi deja despre o cursă a înarmărilor pe care ne-o amintim din vremea războiului rece, competiţie care în acea perioadă istorică a pus pe butuci economia URSS alături de eforturile pentru câştigarea cursei spaţiale. Între timp, exerciţii militare de amploare se desfăşoară atât în Rusia cât şi în ţările NATO, inclusiv instalarea pentru prima dată pe teritoriul României, a unui comandament internaţional, interarme a Alianţei Nord-Atlantice. Până la 28 iunie în poligonul Cincu a fost amplasat Comandamentul întrunit aliat de la Napoli cu militari din 25 de ţări cu implicarea într-un exerciţiu de amploare coordonat cu alte aplicaţii desfăşurate atât în România cât şi în alte ţări din Alianţă. Invitatul ediţiei este colonelul în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare. Vă invit să rămâneţi alături de noi la Radio România Actualităţi pentru o ediţie care anticipează configurarea de forţe militare de o parte şi de alta a Ucrainei. Domnule colonel Ion Petrescu bun venit la Radio România Actualităţi.

Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut şi să vă felicit pentru fler, pentru că emisiunea dumneavoastră coincide ca dată de difuzare cu a 6-a mobilizare de trupe în Ucraina; per total din ianuarie până acum fiind vorba de 50.000 de tineri echipaţi, instruiţi şi trimişi în partea de est a Ucrainei, pentru a face faţă secesioniştilor de acolo.

Realizator: Sunt lucruri în derulare, în desfăşurare, pe care le acoperim aici la emisiunea "Euroatlantica". Începem cu un anunţ. De astăzi, de pe pagina de facebook a Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, vârful de lance al NATO, "Spearhead Force", adaug eu o forţă de răspuns de aproximativ 30.000 de soldaţi, va fi condus pe rând de aliaţi. Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania, Turcia şi Marea Britanie şi-au anunţat intenţia de a prelua conducerea. El va fi sprijinit de forţa de reacţie a  NATO din care vor face parte 30.000 de trupe terestre navale şi aeriene. Reţeaua de unităţi din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Bulgaria va ajuta la desfăşurarea rapidă de forţe. Lucrând împreună NATO poate rămâne puternică în faţa oricărei ameninţări de oriunde ar veni - spun Jens Stoltenberg, secretar general al NATO şi generalul Philip Breedlove, comandant suprem al Forţelor NATO în Europa - citaţi de pagina de facebook oficială a Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti.

Ion Petrescu: Este un semnal tonifiant, o ştire care era de mult previzibilă şi o confirmare a faptului că România se bucură de acest Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii, de prezenţa în cadrul NATO, dar dacă e să spunem lucrurilor pe nume, în primul rând trebuie să contăm pe americani şi este bine că americanii sunt aici pentru că recent a comunicat Organizaţia Tratatului pentru Cooperare de la Shanghai că a testat o forţă de reacţie rapidă în orice colţ al zonei învecinate i se va ordona să acţioneze, una capabilă să ajungă în interiorul spaţiului ex-sovietic sau în zonele limitrofe numai în 12 ore. Forţa de reacţie a NATO care are deocamdată, cel puţin la nivelul oficial, 2.500 de militari acţionează după două la trei zile. De aceea prezenţa militarilor americani pe teritoriul României este o informaţie tonifiantă, un argument pentru capacitatea aliaţilor noştri, în primul rând a americanilor de a fi alături de militarii români pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României. 

Realizator: Bun. Forţa de reacţie rapidă a NATO din aproximativ 2.500 de militari, din toate categoriile de forţe intervine în două, trei zile, dar până atunci, cum spuneaţi dumneavoastră domnule colonel, atât aliaţii prezenţi pe teritoriul ţării noastre, dar în primul şi în primul rând Armata României trebuie să îndiguiască cu planurile respective de contingenţă prezentate la NATO orice tentativă de ofensivă şi de atac asupra României.

Ion Petrescu: Aveţi dreptate, dar din păcate, cu excepţia emisiunii dumneavoastră şi a buletinelor de ştiri sau a emisiunilor de prânz pe care le giraţi cu profesionalism, nu am văzut în multe zone media acea ofensivă imagologică necesară pe care state cu experienţă din NATO o proiectează, o realizează pentru că este necesar ca şi opinia publică din România să fie constant informată 24 de ore din 24, ce face armata ţării pentru România, pentru ca şi România să înţeleagă ce trebuie să facă pentru Armata României. 

Realizator: Domnule colonel vă mulţumesc pentru aceste cuvinte. Noi, ca să nu spun, servim patria, servim misiunea publică, îl servim pe ascultător. Fiind o instituţie publică de interes naţional respectăm legea de organizare şi funcţionare şi respectăm tot ceea ce înseamnă misiunea noastră publică de informare a ascultătorului pentru că noi în slujba ascultătorilor lucrăm în primul rând şi aceştia sunt români, sunt compatrioţii noştri. 

Ion Petrescu: Este adevărat dar aş face o completare. A fi astăzi jurnalist implică, sigur, întâi să ai un calculator în faţă, să fii jurnalist freelancer sau încadrat într-o redacţie, dar dacă nu ai fost într-un teatru de război, ca Radu Dobriţoiu în Afganistan şi în Irak, nu ai cum să înţelegi sintagma forţă expediţionară, nu ai cum să-ţi dai seama de importanţa exerciţiului multinaţional de la Cincu şi nu ai cum să speri că forţele aeriene vor avea avioane moderne, să-ţi doreşti să ai o flotă navală cumpetitivă şi să speri că militarii din forţele terestre române vor primi armament modern.

Realizator: Sper să se întâmple acest lucru, pentru români în primul rând şi pentru România. Revenim la acest exerciţiu de amploare, la care şi dumneavoastră aţi făcut referire, pentru că poate fi integrat în această dezvoltare, cum spuneam eu, de-o parte şi de alta a cortinei conturate de războiul informaţional, pentru că aşa cum Churchill definea acea cortină de fier, putem vorbi acuma folosind un alt termen de cortina generată de războiul informaţional, care a împărţit lumea în două tabere în acest moment, un război informaţional la care ori suntem martori, ori vrând nevrând devenim actori în derulare de aproximativ un an de zile, un război informaţional despre care noi am vorbit aici la "Euroatlantica" de ceva vreme, şi un mesaj foarte clar din partea generalului Breedlove publicat,  sub semnătura comandantului NATO, cu referire la exerciţiul multinaţional "Scutul aliat" care se desfăşoară în Polonia, cu o coordonare cu comandamentul întrunit NATO din poligonul Cincu. "Scutul aliat va demonstra că NATO are capacitatea de a desfăşura forţe de luptă oriunde în interiorul ţărilor aliate în câteva zile de la izbucnirea unei crize care pune în ameninţare aliaţii noştri. Demonstrăm lumii că alianţa este pregătită, are determinare şi este capabilă să răspundă oricăror provocări" - scria şi semna acest articol generalul Philip Breedlove.

Ion Petrescu: Foarte bună completarea dumneavoastră, mai ales că veniţi cu o sursă inedită, în acelaşi timp ca unul care am condus Centrul de Informare a Presei la cel mai mare exerciţiu al NATO din 2002, "Strong Resolve", pot să vă spun că exerciţiul care se derulează acum la Cincu indică un element foarte important, care este confirmat şi de o fotografie în care este prezent actualul şef al Statului Major General al Armatei României, generalul Nicolae Ciucă, cu locţiitorul comandantului de la Napoli şi fotografia aceea are un mesaj clar care este vizibil şi în ceea ce se întâmplă de dimineaţa până seara la Cincu acum. Militarii noştri, ca profesionişti, sunt egalii militarilor aliaţi veniţi de la Napoli.

Realizator: Trebuie să spunem, domnule colonel Ion Petrescu, şi ascultătorii Radio România Actualităţi sunt sigur că au deja această informaţie pentru că am transmis-o în buletinele de ştiri de ieri şi de astăzi dimineaţă, pentru prima dată în istoria NATO un comandament militar al Alianţei s-a instalat în România pentru un exerciţiu care aduce în poligonul Cincu militari din 25 de ţări membre ale Alianţei. Este o aplicaţie de apărare colectivă denumită Trident Joust şi care se va încheia în 28 iunie. Exerciţiul va testa capacitatea de coordonare a Comandamentului aliat întrunit de la Napoli care s-a mutat deja de ieri şi funcţionează, de fapt, de ieri, în facilităţile militare oferite de poligonul Cincu. Într-o declaraţie în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi, şeful Statului Major General, generalul locotenent Nicolae Ciucă a vorbit despre contribuţia Armatei Române.

Nicolae Ciucă: Exerciţiul Comandamentului de la Napoli antrenează o serie întreagă de structuri ale naţiunii-gazdă, ale noastre, care vin practic să demonstreze că tot ceea ce noi am înscris în normativele specifice şi tot ceea ce noi am stabilit împreună cu partenerii noştri se poate proba pratic, prin asigurarea elementelor de sprijin ale naţiunii-gazdă şi nu în ultimul rând, de asemenea, avem structuri care sunt destinate şi conectate la acest exerciţiu, tocmai pentru a ne folosi şi de această oportunitate în tot ceea ce înseamnă programul de pregătire a elementelor de comandă şi control şi programul de pregătire şi instruire a forţelor. Am conectat la acest exerciţiu nu numai structuri de comandă şi control, ci şi structuri care aveau planificate exerciţii reale cu muniţie reală în celelalte poligoane din ţară. Ceea ce este foarte important, este o capabilitate pe care noi o folosim şi o punem la dispoziţia tuturor partenerilor noştri. 

Realizator: Aplicaţia de la poligonul Cincu este parte a operaţiunii "Scutul aliat" care va mobiliza luna aceasta aproape 14.000 de militari la o serie de exerciţii ce au loc la graniţa estică a Alianţei. Domnule colonel, un exerciţiu de amploare coordonat în mare parte de aici de pe teritoriul României, desfăşurat în paralel cu multe alte exerciţii în statele aliate, dar şi în România. Sunt alte exerciţii care se desfăşoară în acest moment, inclusiv unul important al forţelor pentru operaţii speciale româneşti.

Ion Petrescu: Am văzut o fotografie interesantă pe website-ul Comandamentului de la Napoli cu un mesaj subliminal foarte clar, deci ofiţerii aliaţi de la Napoli se urcau relaxat în avionul care îi aduceau în România, pentru că ştiau că aici Armata Română şi-a făcut lecţiile şi nu mă refer doar la condiţiile de cazare, ci la toate facilitătile necesare de comunicare pentru a avea perspectiva despre care aţi vorbit şi dumneavoastră. În definitiv, România şi cu Polonia, în momentul de faţă, oferă forţele cele mai notabile în această operaţiune care este una defensivă, una care confirmă determinarea aliaţilor, în general şi a SUA, în mod special, pentru ca Articolul 5 din Tratatul NATO, la nevoie, să fie luat în discuţie. Părerea mea este că SUA se îndreaptă spre o decizie bună şi semnalul de astăzi dat de ministrul german al apărării este că sprijină decizia SUA de a trimite 5.000 de militari americani la graniţa de est a NATO, de a trimite tancuri, blindate, avioane care să fie în sprijinul statelor Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Bulgaria care simt în ceafă acel suflu nefiresc al neliniştilor care există dincolo de frontiera de est a Alianţei Nord-Atlantice. 

Realizator: Vom avea o reacţie a Germaniei, o citare a oficialilor germani pe parcursul acestei emisiuni, o corespondenţă pe care am primit-o de la Bogdan Rădulescu de la Bruxelles şi vom reveni asupra acestui subiect. Se pare că un oficial german l-a comparat pe Putin chiar cu Brejnev şi vom asculta pe parcursul emisiunii această corespondenţă, un punct de vedere extrem de interesant, dar până atunci Pentagonul planifică amplasarea de armament greu pe frontiera de est a NATO, o dezvoltare nemaiîntâlnită după încheierea Războiului Rece. Totul se derulează repede, nu doar din punctul de vedere al declaraţiilor politico-militare, consolidări strategice-militare, susţineri pentru ţările baltice, Polonia şi România, state devenite bastioane în faţa tendinţelor expansioniste ale Moscovei. Din SUA transmite pentru "Euroatlantica" Doina Saiciuc.

Reporter: La începutul săptămânii, Pentagonul afirma că ia în considerare plasarea de armament greu în cele trei state baltice, în Polonia, România şi Bulgaria sau Ungaria. Se adaugă însă acum încă un element celei deja considerate cea mai semnificativă acţiune a SUA şi NATO de consolidare a forţelor în regiune, menită să transmită un mesaj clar preşedintelui Putin, acela că America îşi va apăra aliaţii din apropierea graniţei cu Rusia. Noul element, extrem de semnificativ, avioanele de luptă F-22, invizibile radarelor. Secretarul civil al Forţei Aeriene a SUA, doamna Deborah James, a spus că forţa aeriană americană ar putea trimite o escadrilă de avioane de luptă F-22 în Europa, ca răspuns la atitudinea agresivă a Moscovei pe bătrânul continent. US Air Force şi-a mărit deja prezenţa în Europa cu avioane de luptă A-10 şi F-15 C, executând misiuni de patrulare aeriană şi exerciţii militare în zona baltică şi în Europa de Est, după cum a spus doamna James. F-22 sunt considerate ca fiind în topul celor mai moderne avioane de luptă, însă sunt menite să poată domina spaţiul aerian. Ele au intrat în componenţa forţei aeriene americane în 2005, dar nu au fost folosite în luptă până în septembrie trecut, când au executat misiuni de luptă în Siria, ca parte a campaniei aeriene împotriva grupului Statul Islamic. Într-o conferinţă la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington, ieri, Andriy Taranov, adjunctul şefului Administraţiei preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, a spus că prin invazia unor regiuni ca Nikolaev şi Odesa, Rusia intenţionează să stabilească punţi terestre către Crimeea şi Transnistria. Taranov a conchis că după toate dovezile concrete pe care le-a prezentat la Washington se aşteaptă la unele mutări de politică în unele birouri, referindu-se desigur la rezistenţa Casei Albe de a trimite arme letale Ucrainei. De la prima sursă, aşadar, o importantă audienţă americană a aflat că se află în Ucraina 9.000 de militari ruşi, că la graniţa cu Ucraina sunt masaţi 15.000 de militari ruşi şi că Rusia a adus un număr fără precedent de forţe speciale foarte aproape de graniţa de sud a Ucrainei. Operează în acelaşi timp în Ucraina forţe speciale şi agenţi ai serviciilor secrete ruseşti.

Realizator: Domnule colonel Ion Petrescu, americanii îşi vor apăra aliaţii. Vorbea colega mea Doina Saiciuc, inclusiv despre o escadrilă F-22. Sunt o apariţie nouă pe această hartă a amplasamentelor militare şi sunt avioane de ultimă generaţie aproape. 

Ion Petrescu: Da, dar să privim această decizie în contextul afirmaţiei pe care a făcut-o secretarul Departamentului de Stat, John Kerry, care explica că acele măsuri, iniţial alarmiste pentru cei care sunt unilateral informaţi în Europa vizavi de decizia lui Putin de a deplasa, de a orienta spre statele care au noi efective militare ale NATO pe teritoriul lor, propriile forţe armate, de a dota în viitor cu 40 de rachete intercontinentale nucleare armata rusă, Kerry a comentat acest lucru de o manieră interesantă. Este clar că Rusia îşi creează nişte modalităţi de presiune la viitoarele dialoguri diplomatice. Din această perspectivă, cred că şi decizia americană cu avioanele menţionate de dumneavoastră constituie un răspuns de aceeaşi factură. Da, Putin a avut un dialog, ştim foarte bine, cu John Kerry, asta pentru că Putin este cel care decide la Moscova, nu Serghei Lavrov, dar în acelaşi timp Putin nu a fost, nu este şi nu va fi faţă în faţă cu preşedintele SUA atâta timp cât sancţiunile economice occidentale pe care SUA le sprijină şi le promovează vor fi în vigoare. Şi aici aş mai vrea să adaug: Mihail Hodorkovski, care a fost invitat peste ocean la Consiliul Atlantic a spus că trebuie să ne obişnuim cu ideea că acest conflict din Ucraina va avea soarta celui dintre Coreea de Nord şi Coreea Sud pentru mulţi zeci de ani înainte.

Realizator: Domnule colonel, însă spre deosebire de declaraţiile lui Putin, ale Moscovei şi ale ruşilor, care sunt oarecum fundamentate mai mult pe informaţii propagandistice....

Ion Petrescu: Informaţii şoc, care să impresioneze, în primul rând, opinia publică internă, pentru că Putin are o problemă de justificare în faţa ruşilor.

SIT.

Ruşii cred că ei nu au militari în Ucraina, ruşii cred că Ucraina este statul agresor, contra rusofonilor din Donbas.

Realizator: Pe de altă parte, ceea ce declară SUA şi ceea ce demonstrează NATO este cu totul altceva în materie de sinceritate.

Ion Petrescu: Da, aveţi dreptate pentru că la NATO vorbim de o politică militară previzibilă, cu exerciţii anunţate din timp. Tot ce aţi descris dumneavoastră a fost cunoscut încă de la debutul acestui an, se respectă planificarea. De partea cealaltă avem imprevizibilul şi apropo de imprevizibil vă mai dau o ştire: tot astăzi a fost numit noul şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei, prin decret al preşedintelui Petro Poroşenko.

Realizator: Între timp se pare că Rusia se teme de această cursă a înarmărilor, o veritabilă provocare pentru Moscova. Iuri Uşakov, fost ambasador al Rusiei în SUA, în prezent consilier de politică externă la Kremlin, a declarat că Rusia nu doreşte o cursă a înarmărilor. "Suntem împotriva oricărei curse a înarmărilor pentru că ea ar slăbi capacităţile noastre economice", declara el. Este foarte clar ce se întâmplă, Rusia oricum începe să piardă din ce în ce mai mult din puterea şi capacităţile economice, rubla s-a devalorizat extrem de mult, petrolul a scăzut ca preţ şi Rusia se baza foarte mult pe asta. Uniunea Europeană, statele din Uniunea Europeană încearcă să găsească resurse în materie de gaze din alte zone pentru a nu mai fi dependente statele europene de Rusia. Iată că Rusia este încolţită şi din punct de vedere economic şi diplomatic foarte mult.

Ion Petrescu: Aici, ca să fiu obiectiv, totuşi aş nuanţa afirmaţia dumneavoastră cu o precizare a Băncii Mondiale care a confirmat faptul că de la 1 ianuarie 2016 economia Rusiei totuşi va avea o creştere a PIB.

OSCE

Realizator: Acordul Minsk 2, aşa cum anticipam la "Euroatlantica", este în impas şi preşedintele Vladimir Putin ameninţă statele care, în mod firesc, îşi consolidează sistemele defensive cu sprijinul NATO. Liderul de la Kremlin anunţă că încă 40 de rachete intercontinentale plus un radar de înaltă performanţă vor fi amplasate de Rusia. De la Moscova transmite Alexandr Beleavski.

Reporter: Săptămâna viitoare se aşteaptă ca miniştrii de externe din ţările "cvartetului normand" să facă încă o încercare de a salva procesul Minsk 2, aflat în cel mai grav impas de la semnarea acordului din 12 februarie întrucât, aşa cum recunosc inclusiv experţii ucraineni, autorităţile de la Kiev sunt în mare măsură dependente de SUA şi într-o măsură mai mică de Uniunea Europeană, iar cele separatiste sunt controlate direct de Moscova, prelungirea sine die a conflictului îl face tot mai dependent de evoluţiile negative din relaţiile ruso-americane, la rândul lor grav afectate de criza ucraineană. Deocamdată, confruntarea strategică ruso-americană escaladează la rece. SUA au acuzat Rusia de încălcare a tratatului sovieto-american privind lichidarea rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune, afirmând că Moscova testează un nou tip de rachete de croazieră cu lansare de la sol, interzise prin acest tratat. Tot un răspuns sunt considerate la Moscova şi cele mai recente declaraţii ale preşedintelui Putin. Acesta a declarat că Rusia îşi va reorienta forţele de atac asupra teritoriilor de unde vor proveni ameninţările la adresa sa. El a anunţat, de asemenea, o creştere spectaculoasă a forţelor nucleare prin dotarea lor, anul acesta, cu 40 de noi rachete balistice intercontinentale, capabile, a afirmat liderul de la Kremlin, să depăşească orice sistem antirachetă, chiar şi cel mai sofisticat. Putin a anunţat, de asemenea, intrarea în testări decisive a noului radar antirachetă Transorizont din sud-vestul Rusiei şi construirea unui radar similar în est.

Realizator: Pe de altă parte, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO acuză Rusia pentru că lansează ameninţări nucleare iresponsabile, ceea ce va conduce la desfăşurarea de noi forţe în estul Alianţei. Bogdan Rădulescu transmite de la Cartierul General NATO de la Bruxelles pentru "Euroatlantica".

Reporter: Intensificarea violenţelor în Ucraina, dar mai ales decizia Rusiei de a-şi suplimenta arsenalul nuclear cu peste 40 de rachete balistice intercontinentale în acest an, au declanşat o serie de reacţii ferme din partea oficialilor NATO. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a acuzat Kremlinul că lansează o retorică cu ameninţarea nucleară, o retorică ce poate avea efecte destabilizatoare şi periculoase pentru întreaga Europă. Într-un discurs pe un ton categoric, Stoltenberg a ţinut să precizeze că NATO nu poate tolera acest tip de retorică, semănând cu ceea ce oficialul Alianţei a numit ''un nejustificat zăngănit de săbii nucleare al Rusiei". La rândul său, generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa a apreciat că ameninţările nuclare din partea lui Putin demonstrează că Rusia nu se comportă ca o putere nucleară responsabilă. Liderii Alianţei au precizat că, pe fundalul acestor ameninţări, aliaţii îşi vor intensifica prezenţa în estul Europei, aşa cum a fost decis la ultimul summit al NATO. Pe teren, exerciţiile se intensifică. În Polonia, NATO desfăşoară unul dintre cele mai ample şi mai complexe exerciţii militare "Baltops 2015".

Este vorba despre primul exerciţiu complet al noii forţe de reacţie rapidă. El reuneşte peste 2.000 de soldaţi olandezi, cehi, germani, norvegieni, polonezi, lituanieni, belgieni, americani şi unguri, de arme diferite, sosiţi în Polonia pe cale terestră, aeriană şi feroviară. Şeful diplomaţiei olandeze, Bert Kunders, a lăsat să se înţeleagă că acest exerciţiu militar se doreşte, nici mai mult nici mai puţin, decât o atenţionare la adresa preşedintelui rus, Vladimir Putin. În Europa de Est există state membre ale NATO care se simt ameninţate de ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei. Aceste exerciţii sunt totodată o atenţionare la adresa lui Putin. Nu este o abordare agresivă, aceasta este o îmbinare între presiune şi dialog, nicidecum naivitate în relaţia cu Putin, a mai spus şeful diplomaţiei olandeze.

Realizator: De la Berlin, de asemenea, a venit un semnal puternic. Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat pentru presa europeană că toată strategia războinică a lui Putin în estul Ucrainei demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că la Kremlin există un lider ale cărui concepţii trădează reflexe brejneviste, datând din epoca Războiului Rece. Domnule colonel Ion Petrescu, un lider cu tendinţe brejneviste... 

Ion Petrescu: Da, diferenţa fiind că Brejnev anunţa pe conducătorii din ţările socialiste despre ce avea nevoie şi ceea ce intenţiona; a se vedea invazia sovietică din Cehoslovacia.

Putin nu anunţă, decide şi aici este marea sfidare a lunilor următoare, imprevizibilitatea preşedintelui Rusiei.

Realizator: Planul de dislocare a forţelor americane în estul Europei este acum în stadiul de planificare politică şi vă urma strategia de până acum a SUA, a anunţat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest. New York Times îl citează pe oficialul american şi aminteşte că SUA vor staţiona 5.000 de luptători şi tehnică militară grea în ţări cum ar fi Polonia, România şi Bulgaria.

Ion Petrescu: Vreau să vă spun că prezenţa militarilor americani, a celorlalţi militari aliaţi şi aş menţiona în primul rând pe partenerii britanici, arată un semnal clar de încredere al aliaţilor noştri în capacitatea forţelor armate române de a fi la nivelul exigenţelor NATO.

Realizator: Euroatlantica la final, ediţie dedicată securităţii regionale.

A.S.

NOTA BENE:

20 IUNIE 2015, 20.00. Conform MISIUNII SUA la NATO, în urmă cu şapte ore, un avion de tipul Lockheed U-2, care a decolat de la Baza Forţelor Aeriene Americane de la Beale a aterizat la Baza Forţelor Aeriene Regale din Fairford, Marea Britanie.

U2

U-2 a oferit şi oferă, zi şi noapte, de la 21.000 de metri altitudine, informaţii complexe, iniţial pe timpul Războiului Rece, ulterior pe timpul campaniilor din Afganistan şi Irak, fiind utilizat la sprijinirea mai multor operaţii multinaţionale ale NATO.