VIDEO Ambasadorul Marek Szczygiel: „Intensificarea colaborării noastre este atât în interesul Poloniei, cât şi al României, al întregii regiuni”

Ambasadorul Varşoviei la Bucureşti, Excelenţa Sa Marek Szczygiel este un diplomat optimist, ofensiv, cu o gândire pozitivă în ceea ce priveşte evoluţia comunităţii euroatlantice şi rolul NATO, între Summitul derulat în toamnă, în Ţara Galilor, şi cel planificat a se desfăşura în capitala Poloniei. În cadrul dialogului purtat a accentuat importanţa pe care ţara sa o acordă parteneriatelor strategice cu SUA, Germania şi România.

Interviul a fost realizat în cadrul emisiunii ZIUA Z, difuzată de postul de televiziune The Money Channel, înregistrarea video fiind accesibilă dacă o să daţi click aici. Vă mulţumesc frumos.

"FUNDAMENTUL UNUI RĂSPUNS PE CARE TREBUIE SĂ ÎL DĂM ACESTEI PROVOCĂRI"

- Care este misiunea pe care înţelege Polonia să şi-o îndeplinească în cadrul NATO?

- De când este membră a NATO, Polonia a devenit un partener puternic şi de nădejde al aliaţilor săi, când suntem martorii crizei din Est, provocată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, de anexarea Crimeei. Este, cu siguranţă, un moment de încercare pentru NATO, dar, de asemenea, vedem şi o şansă pentru Alianţă, ca să îşi regăsească scopurile originale şi misiunile sale, să se se întoarcă la rolul pe care ar fi trebuit să îl aibă de la început NATO, ca o alianţă care trebuie să asigure, în primul rând, securitatea membrilor săi. Pentru Polonia, acest rol al NATO este esenţial. Ne găsim acum într-o ameninţare foarte serioasă pentru siguranţa ţării noastre. Cea mai serioasă de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Şi de aceea suntem foarte mulţumiţi de rezultatele Summitului NATO de la Newport, care a confirmat tocmai faptul că Alianţa consideră că acele obligaţii rezultate din articolul 5 sunt esenţiale şi că securitatea aşa numitului flanc de est al NATO este o misiune esenţială şi centrală, pentru întreaga Alianţă. Mă bucur deci că ţările noastre au colaborat atât de bine, la pregătirea participării la Summit. Şi chiar şi Summitul a fost o demonstraţie de unitate a Alianţei. Iar deciziile adoptate, în sfârşit, trec dincolo de şi întrerup acea împărţire a ţărilor NATO între state mai vechi şi cele cu un stagiu mai scurt. Pentru Polonia şi pentru alte ţări din regiune, însemnătatea acestui Summit este foarte mare. Deciziile adoptate acolo privind crearea unei noi forţe de reacţie rapidă, de sporire a prezenţei Alianţei pe teritoriile din Europa centrală şi de est, de sporire a cheltuielilor pentru apărare, reprezintă fundamentul unui răspuns pe care trebuie să îl dăm acestei provocări.

"NU VOM FI LĂSAŢI SĂ NE DESCURCĂM SINGURI, ÎN CAZ DE NEVOIE"

- Avem pe ecran imaginea preşedintelui Poloniei, care a ţinut în mod special să explice secretarului general al NATO importanţa pe care ţara aliată cu România, Polonia, o acordă Alianţei Nord-Atlantice. Dar există voci, pe care le cunoaşteţi, care spun că NATO ar trebui să fie numai a europenilor şi că ar trebui ca statul care se află peste Ocean, SUA, să nu mai facă parte din această Alianţă. Oare o asemenea afirmaţie, dincolo de aspectul acesteia, propagandistic, nu arată o anumită tensiune?

- Eu consider că acest Summit a împrăştiat aceste temeri privind retragerea Statelor Unite din Europa. La Varşovia, preşedintele Obama ne-a declarat, foarte hotărât - în prezenţa tuturor conducătorilor de state, din această parte a Europei -, că pentru SUA este esenţială apărarea aliaţilor din Europa. Şi că nu vom fi lăsaţi singuri să ne descurcăm, în caz de nevoie. Faptul că noul secretar general al NATO a făcut prima sa vizită la Varşovia, reprezintă tot un semnal, o confirmare a însemnăţii pe care ţara noastră o are pentru credibilitatea Alianţei, pentru rolul acesteia în asigurarea securităţii membrilor săi, dar şi pentru transformarea care are loc în cadrul NATO, în ceea ce priveşte încheierea misiunii din Afganistan, dar şi găsirea unui răspuns concret şi credibil la situaţia creată de agresiunea rusă în Ucraina.

"RUSIA NU MAI POATE FI CONSIDERATĂ UN PARTENER CREDIBIL, PENTRU POLONIA"

- Cum se explică faptul că, dintre toate ţările care au fost socialiste, în Europa de Est, până în 1989, Polonia a devenit, acum, portdrapel, vocea cea mai puternică, aceea care cere Occidentului nu numai să îşi respecte angajamentele, conform articolului 5, ci şi să ajute statele mai noi, în NATO, ca să îşi întărească apărarea? De unde porneşte această determinare a conducerii Poloniei?

- Eu consider că este suficient să ne uităm la harta Europei, unde anume este poziţionată Polonia. Suntem singura ţară care are graniţă şi cu Rusia şi cu Ucraina, dintre toţi membrii NATO. Nu putem să ne uităm indiferenţi la ceea ce se întâmplă la est de graniţa noastră. Acţiunile Rusiei, faţă de Ucraina, reprezintă o punere sub semnul întrebării a întregii ordini stabilite anterior, o ordine care a fost creată, de altfel, în acord cu Rusia. În mare măsură, cel puţin din partea NATO, a fost creată ţinând cont de Rusia, ţinând cont că se dorea ca Rusia să fie adusă să colaboreze, cu noi, pentru ca relaţiile noastre să devină de parteneriat, cu gândul că acea retorică şi acele vremuri ale Războiului Rece să rămână uitate, în sfârşit. Evident că Rusia şi conducătorii ei au hotărât să refuze această ofertă. Şi dovada o reprezintă aceste acţiuni întreprinse, respectiv afectarea integrităţii teritoriale a unei ţări, încălcarea unor obligaţii pe care şi le-au luat prin Memorandumul de la Budapesta din 1994 şi o retorică foarte dură, faţă de NATO, aş numi-o eu, pe care o auzim în ultimul timp. Este ceva ce ne-a surprins, a surprins multe persoane negativ, inclusiv persoanele care priveau cu speranţă dezvoltarea relaţiilor dintre instituţiile şi ţările din Vest şi Rusia. Aşadar, un efect important al acestor acţiuni ale Rusiei îl reprezintă o scădere foarte mare a încrederii faţă de Rusia, care nu mai poate fi considerată un partener credibil, pentru Polonia, pentru că asta m-aţi întrebat. Este o situaţie foarete îngrijorătoare. Avem experienţe, în istoria noastră, destul de neplăcute, privind politica de construire a acestor sfere de influenţă, încercările de a impune ţărilor din regiunea noastră anumite soluţii politice sau de sistem, sau de creare a unei ordini europene pe baza unei politici de forţă. În Polonia nu putem fi de acord cu asta. Noi suntem pentru respectarea graniţelor existente, pentru respectarea dreptului de a alege, pentru fiecare ţară, din Europa. Fiecare ţară trebuie să îşi aleagă calea proprie de dezvoltare şi orientare politică. Considerăm că ţările care doresc să fie tratate ca parteneri trebuie să respecte aceste reguli. Cu drepturile vin şi responsabilităţile. Cred că de la Rusia, o ţară mare, importantă, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, trebuie să ne aşteptăm ca va respecta aceste principii, ale relaţiilor internaţionale. De aceea, în Polonia există un consens foarte larg privind răspunsul la situaţia actuală din Ucraina, în ceea ce priveşte acţiunile Rusiei. Şi este, de asemenea, un sprijin foarte important, din partea societăţii civile, în ceea ce priveşte apărarea unor principii, în sprijinirea Ucrainei în această direcţie, pe care şi-a ales-o, pro-europeană, cât şi în construirea unei poziţii puternice a Poloniei, atât în Uniunea Europeană, în NATO. Ne dorim ca potenţialul nostru de apărare să fie la un nivel corespunzător situaţiei actuale. După cum ştiţi, probabil, Polonia, în ultimii aproape 20 de ani, menţine un nivel fix al cheltuielilor pentru apărare, la nivelul de 1,95% din PIB.

"PREŞEDINTELE POLONIEI PATRONEAZĂ ACEST CONSENS NAŢIONAL"

- Dar aici trebuie spus, domnule ambasador, că au meritul politicienii polonezi de a fi creat un cadru legal, de a fi dat o lege, de a fi găsit o soluţie pe care şi noi românii ne-am dori-o. Puteţi să explicaţi cum s-a ajuns la acest consens naţional, la nivelul clasei politice poloneze?

- Un element foarte important al creării acestui consens, l-a reprezentat drumul nostru către NATO, către UE, pentru că, aici, colaborarea dintre diversele forţe politice a fost necesară. Acest consens, care s-a creat din anii 90 există în continuare. Şi consider că suntem capabili, în Polonia, să trecem de acele limite dintre organizaţiile politice, în chestiunile importante. Nu există forţă politică, în Polonia, care să pună, sub semnul întrebării, relaţiile noastre strategice, cu Statele Unite, sau rolul nostru activ, în politica faţă de ţările din Europa de Est. Este, pur şi simplu, un subiect în care există consens. Dar preşedintele Bronisław Komorowski (din 2010) este cel care patronează acest consens, alături de el Consiliul de Securitate Naţională, în care sunt reprezentate toate forţele politice.

"CEL MAI IMPORTANT DOCUMENT ELABORAT ÎN REGIUNEA NOASTRĂ"

- Şi cum s-a reuşit, deşi s-a schimbat premierul la Varşovia, să se menţină această unitate? Din fericire, la Varşovia vedem o unitate de acţiune a preşedintelui cu premierul. Care este explicaţia?

- În primul rând, atât premierul actual, cât şi cel de dinainte provin din aceeaşi formaţiune politică, ca şi preşedintele. În al doilea rând, toţi conducătorii statului nostru, după căderea comunismului au manifestat aceeaşi convingere că locul Poloniei este în structurile nord-atlantice şi europene. Nu este întâmplător faptul că preşedintele şi aparatul din jurul lui a pregătit o strategie de securitate naţională. Mai exact, acum câteva săptămâni, a fost publicată această nouă strategie, care reprezintă rezultatul activităţii comune a guvernului, preşedintelui, cât şi reprezentanţilor forţelor politice parlamentare. Este un document strategic care dă răspunsul în situaţia actuală şi la provocările actuale. Este cel mai important document elaborat în regiunea noastră.

"SECURITATEA POLONIEI SE BAZEAZĂ PE TREI PILONI STRATEGICI"

- Cum se explică temeritatea celor care au introdus, în doctrina de apărare a Poloniei, afirmaţia că un pericol la adresa suveranităţii, integrităţii teritoriale, independenţei Poloniei îl reprezintă imperialismul rus? Este un act de curaj.

- În documentul strategic nu se vorbeşte de ...

- Mă refer la doctrina naţională, care este în baza strategiei de securitate…

- …însă încercăm să prezentăm o situaţie realistă a mediului de securitate, în care ne găsim. Aceasta este oarecum o condiţie, pentru a găsi răspunsurile şi mijloacele potrivite, care să ne asigure securitatea în această situaţie, care se modifică. Consider deci că Polonia are aici o privire trează. Nu ne temem să ne exprimăm opinia, în instituţiile din Europa, din care facem parte sau în relaţiile bilaterale. Şi lucrul important, care se află în acest document este confirmarea faptului că securitatea Poloniei se bazează pe trei piloni strategici: calitatea de membru al NATO, Alianţa militară pe care o creăm şi a cărui politică dorim să o creăm, în colaborare cu ceilalţi membri. De aceea, noi ne dorim ca NATO să fie puternică şi credibilă. Al doilea pilon îl reprezintă relaţiile strategice cu Statele Unite. Şi cel de-al treilea îl constituie capacităţile proprii de apărare. Acest al treilea element reprezintă o completare a primelor două. Dar este, de asemenea, oarecum şi o garanţie suplimentară, în cazul altor variante, altor scenarii neprevăzute. Suntem convinşi că NATO, în acest moment, se găseşte deja pe drumul pentru găsirea răspunsurilor la aceste provocări, care pun în pericol pe membrii săi. Ce trebuie noi să facem şi lucrul pentru care trebuie să ne mobilizăm este ca deciziile care au fost luate la Summitul NATO, să fie realizate la termen.

"TREBUIE SĂ FIM PREGĂTIŢI ŞI PENTRU ASTFEL DE ACŢIUNI NECONVENŢIONALE"

- Domnule ambasador, avem pe ecran imagini de la un exerciţiu comun al militarilor polonezi cu cei americani, şi aş vrea să comentaţi un pic opinia care există la unii cetăţeni din România şi la unii din Europa, că nu ar trebui să ne facem probleme, Rusia nu va ataca ţări membre ale NATO. Dar Rusia vrea să aibă ultimul cuvânt în fostele state sovietice. Deci poate veni cu forţele armate până la graniţa NATO. Cum interpretaţi o asemenea naivitate, pe care aş numi-o aşa, cu indulgenţă?

- Bineînţeles că este o diferenţă esenţială între atacul asupra unei ţări membre a NATO şi care beneficiază de garanţiile de securitate şi faţă de atacul asupra unei ţări care nu este membră a Alianţei. În schimb, ce se întâmplă acum, în Ucraina, reprezintă un motiv pentru ca noi să ne neliniştim serios. Nimeni nu se aşteaptă ca NATO să apere, cu forţe armate, Ucraina, pentru că Ucraina nu este membru al Alianţei, deci ar fi imposibil acest lucru. În schimb, aceste acţiuni reprezintă expresia unei tendinţe, a unei politici cu care noi nu suntem de acord. Care nu respectă valorile pentru care a fost înfiinţată Alianţa. În plus, mai avem de a face şi cu un lucru cumva nou, ceea ce nu înseamnă că este mai puţin periculos, ceea ce experţii numesc acţiuni hibride, respectiv cele făcute folosind un arsenal larg de mijloace...

- ...de la războiul propagandistic la trupele fără însemne militare, celebrii omuleţi verzi...

- ...care până acum au fost undeva în afara zonelor de acţiune ale radarelor de apărare, pe care noi le pregătisem în caz de evoluţii necorespunzătoare. Deci şi aici trebuie luate anumite măsuri de adaptare la această situaţie. Şi se pare că sunt conştiente atât structurile militare ale NATO, cât şi ţările membre, de faptul că trebuie să fim pregătiţi şi pentru astfel de acţiuni neconvenţionale.

"SOCIETATEA UCRAINEANĂ A OPTAT PENTRU MODERNIZARE"

- Privind spre Ucraina observăm câteva pericole. Cel al unei neînţelegeri între preşedinte şi premier. Şi există voci occidentale care doresc să se păstreze unitatea dintre preşedintele Petro Poroşenko şi premierul Arseniy Yatsenyuk. Apoi există problema propagandei puternice ruseşti, care vrea să convingă opinia publică occidentală că dreptul istoric trebuie să primeze în faţa dreptului internaţional. Şi mai există pericolul ca, din primăvară, aliaţii  urmează să aibă opinii diferite privind sancţiunile economice aplicate Rusiei. Cum reacţionează Polonia faţă de aceste trei provocări?

- Consider că, în acest moment, avem de a face cu o dezvoltare pozitivă a situaţiei. S-a încheiat un oarecare ciclu de alegeri democratice, precum alegerea preşedintelui, alegerile parlamentare. Acestea s-au desfăşurat mult mai bine decât ne-am fi gândit că se poate întâmpla. Fără mari probleme, cu o participare a alegătorilor în număr mare. Şi rezultatul lor a fost fără echivoc. Societatea ucraineneană s-a declarat pentru modernizare, pentru democraţie, pentru alegerea direcţiei vestice de integrare, aşadar situaţia din acest punct de vedere este foarte clară, în Ucraina. Şi mă gândesc că şi liderii din Ucraina sunt conştienţi cât de serioasă este situaţia şi că simţindu-se responsabili de asta vor putea să colaboreze între ei, pentru a da o şansă dezvoltării ţării lor, pentru a face ca Ucraina să intre clar pe calea integrării europene. Pentru că asta aşteaptă alegătorii de la ei. Şi le vor cere socoteală politicienilor. Al doilea lucru de care aţi vorbit, până acum în UE şi NATO am menţinut un nivel foarte înalt de unitate. Pentru nimeni nu este o surpriză faptul că aceste instituţii au reacţionat corespunzător la o situaţie de criză…

"ÎN ANUL 2016 VOM AVEA UN SUMMIT NATO LA VARŞOVIA"

- Dar ţinând cont că vine Generalul Iarnă, cu gazele ruseşti livrate sau nu, va pune sub semnul întrebării această unitate, cel puţin teoretic.

- Eu sunt totuşi optimist. Consider că nu ar trebui să ne concentrăm pe anumite semnale, care ar arăta o oarecare diferenţă de opinii în cadrul UE sau NATO. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, acea ofensivă informaţională sau această activitate în sfera informaţională, din partea Rusiei, tocmai asta încearcă, să sporească impresia de pericol, care există. Eu sunt convins că situaţia reală se prezintă mult mai bine, decât ne-am putea gândi, citind ceea ce apare în media. Noi trebui să ne uităm şi să ţinem cont de ceea ce avem pe hârtie, deciziile privind sancţiunile, din partea UE, care sunt în continuare realizate şi nimeni nu se gândeşte să mai reducă din sancţiuni. În cadrul Alianţei sunt în curs de implementare deciziile de la Summitul NATO. Şi nimeni nu le va schimba. În anul 2016 vom avea din nou, un Summit, de data asta la Varşovia. Şi sper că atunci se va închide acest proces de transformare al NATO, de pregătire pentru o nouă situaţie şi că vom putea spune la Varşovia că deciziile de la Newport au fost implementate. Şi că NATO este mult mai pregătit pentru aceste provocări. 

"NIMENI NU ARE INTERES SĂ PUNĂ RUSIA ÎN GENUNCHI"

- Domnule ambasador sunteţi perceput la Bucureşti ca o voce calmă, un ambasador demn, şi care nu ezită să pună punctul pe "i", de câte ori este necesar. Există voci care pun problema în felul următor. Dacă sancţiunile economice se dovedesc eficiente, atunci ce rost are să întărim bugetele apărării? Cum răspundeţi la această întrebare?

- Pe de o parte consider că ar trebui ca aceste sancţiuni să le privim nu ca un fel de pedeapsă sau nu doar ca o pedeapsă, ci şi ca un mod de a reacţiona la politica rusească, un mijloc de reacţie. Există semnale care ne arată că această acţiune este eficientă, că sunt rezultate. Consider că nimeni nu are interes să pună Rusia în genunchi sau să creeze haos economic în această ţară. Însă trebuie să prezentăm o politică fără echivoc, comună. Iar aceste mijloace de restricţii economice reprezintă un instrument pe care Uniunea Europeană îl are, de care dispune, pentru că nu are o armată proprie. Nu va putea trimite portavioane.

- Nimeni nu vrea război.

- Cheltuielile cu apărarea aş spune că sunt ca şi cum am luat un credit, în ultimii 25 de ani. Mai ales aliaţii noştri, din Vestul Europei, au folosit foarte atent acele numite dividende ale păcii. A fost de înţeles acest lucru. Asta cerea opinia publică. Dar ceea ce a spus noul secretar general al NATO a mers mai departe. În NATO sunt aliaţi europeni ale căror cheltuieli, pentru apărare, au scăzut sub nivelul de 1% din PIB,  pe de altă parte vedem cum cheltuielile pe care Rusia le face cu apărarea cresc în proporţie geometrică şi ajungem la o afectare a echilibrului. Deciziile de la Summit nu fac decât să refacă, într-o oarecare măsură, echilibrul. Obligarea de a se ajunge la 2% din PIB, în viitor, nu reprezintă decât o revenire la normalitate. Şi la o analiză realistă a situaţiei de securitate.

"PÂNĂ ÎN ANUL 2022 VOM CHELTUI 32 DE MILIARDE DE EURO PENTRU MODERNIZAREA ARMATEI"

- Poate fi modelul polonez - legea pe care au adoptat-o înţelepţii clasei politice de la Varşovia – un model pentru alte state şi mă refer aici la România, la Bulgaria, la Cehia, la state care înainte au fost în socialism şi care acum însă se chinuie cu un buget pe care l-aş considera sub semnul întrebării, pentru armatele lor? Armate care, altfel, au experienţă. Militarii români au fost cu cei polonezi în teatre de operaţii. Personal am întâlnit foarte buni ofiţeri polonezi, la Al Diwaniyah, în Irak. Am lucrat cu ei la Szczecin, în comandamentul Corpului Multinaţional de Nord-Est şi vreau să vă spun că îi consider profesionişti 100%. Ei au de partea lor un buget care le asigură un statut demn. Cum ar putea oficialii din alte state, inclusiv de la Bucureşti, să urmeze calea poloneză?

- Nu aş dori să afirm că soluţiile găsite de Polonia sunt cele mai bune. Fiecare ţară este liberă să îşi găsească soluţiile proprii. Ceea s-a reuşit în Polonia este asigurarea unor cheltuieli de apărare faţă de unele dorinţe politice de a reduce aceste cheltuieli. Ceea ce am introdus noi este un sistem de planificare pe o perioadă de mai mulţi ani. Un buget pe mai mulţi ani.

- Buget multianual bazat pe o planificare multianuală.

- Una previzibilă, la nivelul de finanţare. Şi în acest moment putem să ne gândim că până în anul 2022 vom cheltui 32 de miliarde de euro, pentru modernizarea tehnică a armatei. Adică achiziţiile de tehnică de luptă nouă, înlocuirea unor echipamente învechite...

- Asta în condiţiile în care Polonia şi-a întărit forţele aeriene cu un număr impresionant de avioane de luptă americane.

- Programul F-16 a reprezentat o decizie foarte bună. Şi ne-a permis să ne verificăm capabilităţile în ceea ce priveşte programele acestea dificile, complicate. Ceea ce se întâmplă acum, de doi ani, este un program de zece ani, care reprezintă programul cel mai ambiţios, din Europa, de modernizare a forţelor armate. Şi vorbim de toate categoriile noastre de forţe armate şi cele terestre şi cele aeriene şi cele navale. Rezultatul acestui program urmează să fie un nivel al capabilităţilor de apărare, care să ne permită realizarea unui efect de a fi foarte eficienţi în cazul unei potenţiale agresiuni. Costul unei eventuale agresiuni teoretice asupra Poloniei ar trebui să fie atât de ridicat încât nimeni să nu se gândească măcar la asta. 

"UN MODEL ÎN NATO"

- În mod paradoxal, Berlinul este, la ora actuală, pentru occidentalii europeni, o capitală de unde se dă tonul la muzică. Iar Varşovia a devenit o capitală de unde se dă tonul la muzica fostelor state europene socialiste, în sensul bun, al coagulării eforturilor de a avea o unitate la nivelul UE şi la cel al comunităţii euroatlantice. Ce relaţie există între Varşovia şi Berlin, din perspectiva parteneriatului strategic?

- Relaţiile bilaterale cu Germania sunt foarte bune. Am ajuns la ceea ce s-ar putea numi o comuniune de interese. Acesta este rezultatul unei acţiuni de mulţi ani şi al unei politici de construire a unor relaţii foarte bune, care au început aproape acum 25 de ani, cu întâlnirea cancelarului de atunci, Helmut Kohl, cu primul premier democrat al Poloniei, Tadeusz Mazowiecki, ceea ce a constituit începutul unui proces de lămurire a unor anumite momente din istorie şi de construire a acestei relaţii strategice. În ceea ce priveşte securitatea de care vorbim acum, aţi amintit de acel Corp Multinaţional, care este tripartit, acolo sunt reprezentate trei ţări…

- Este vorba de militari din Polonia, Germania şi Danemarca. Şi funcţiile sunt împărţite la cele trei ţări.

- Este un exemplu de colaborare foarte eficientă. Un model în NATO. Şi deciziile de la Summitul NATO, din Ţara Galilor, din septembrie, fac ca acest corp să fie cu un potenţial şi mai important în ceea ce priveşte coordonarea acţiunilor de creare a unor forţe cu foarte înaltă pregătire. Acest Corp Multinaţional îşi va putea, în sfârşit, valorifica potenţialul şi va putea să facă lucruri pentru care a fost pregătit.

- Va avea trupe în subordine, acest Corp Multinaţional, aşa cum are o altă structură comparabilă, în Turcia?

- Ne aşteptăm ca la următoarele întruniri ale miniştrilor din NATO - în decembrie miniştrii de externe se vor întâlni şi în luna februarie miniştrii apărării - să se discute anumite detalii, atât în ceea ce priveşte distribuirea acestor forţe de reacţie foarte rapidă, aşa numita prepoziţionare, cu distribuirea anumitor mijloace pe teritoriul ţărilor din regiunea noastră, cât şi  în privinţa anumitor soluţii operative şi a rolului Corpului Multinaţional.

"POLONIA CONSIDERĂ CĂ PENTRU SECURITATEA EUROPEI IMPLICAREA SUA ESTE ESENŢIALĂ"

- Ca ofiţer român, acum în rezervă, sunt un pro-american convins. De aici şi întrebarea: cum evaluaţi Parteneriatul Strategic dintre Polonia şi Statele Unite?

- Parteneriatul este unul dintre pilonii politicii noastre de securitate. Observăm, anul acesta, ca răspuns la criza creată de Rusia, o confirmare a rolului SUA în asigurarea securităţii ţărilor din regiune, inclusiv a Poloniei. Aici nu există îndoieli, atât în ceea ce priveşte prezenţa, pe bază de rotaţie, a forţelor americane în Polonia, participarea sutelor, miilor de soldaţi americani, la exerciţii comune cu forţele armate poloneze, obligaţiile în ceea ce priveşte sprijinirea capabilităţilor poloneze la achiziţionarea, de către Polonia, a rachetelor pentru avioanele F-16, lucru pe care dumneavoastră l-aţi amintit, respectiv declaraţia şefului forţelor terestre americane, din Europa, privind prelungirea acestei prezenţe militare pe viitor, toate acestea ne arată că toate aceste obligaţii ale americanilor sunt solide. Bineînţeles că Polonia este una dintre acele ţări care consideră că pentru securitatea Europei implicarea americanilor este esenţială. Şi aici suntem pe aceeaşi lungime de undă cu România. Nu există niciun fel de diferenţă între noi. Şi nu întâmplător tocmai ţările noastre au fost alese de Statele Unite ca locuri în care să îşi poziţioneze instalaţiile de apărare. Este un factor suplimentar, care ne leagă. Dar trebuie să ţinem minte şi trebuie să îi convingem pe aliaţii noştri europeni că nu putem să călătorim aici cu... naşul! Trebuie să ne cumpărăm bilet. Trebuie să punem şi noi ceva. Dacă ne aşteptăm ca SUA să îşi menţină, pe viitor, acest nivel de implicare.

"AVEM NEVOIE UNII DE ALŢII"

- Vă rog să adresaţi, în finalul dialogului nostru, un gând naţiunii române, care, pe 1 Decembrie 2014, sărbătoreşte Marea Unire din anul 1918, de Ziua Naţională a României.

- Aş dori ca de Ziua Naţională a României să doresc un gând bun tuturor locuitorilor acestei ţări superbe, apropiată Poloniei. La parada militară de la 1 decembrie veţi vedea şi o subunitate a armatei poloneze, care va participa. Şi eu consider că asta este o demonstraţie a faptului că suntem apropiaţi. Că suntem parteneri strategici, că avem nişte comportamente şi atitudini foarte asemănătoare, dacă nu cumva foarte identice, în ceea ce priveşte chestiunile strategice. Şi în situaţia politică din Europa, de acum, avem nevoie unii de alţii, mai mult decât altădată, decât în trecut şi sunt convins că direcţia aceasta, de intensificare a colaborării noastre este atât în interesul Poloniei, cât şi al României, al întregii regiuni.

- Domnule ambasador vă mulţumesc frumos pentru profesionalismul, căldura şi demnitatea cu care aţi prezentat cauza Poloniei la frontiera de est a NATO.