Veteranul american care conduce Grupul Mozart şi îi instruieşte pe voluntari explică cum au reuşit ucrainenii să respingă ofensiva rusă

Veteranul american care conduce Grupul Mozart şi îi instruieşte pe voluntari explică cum au reuşit ucrainenii să respingă ofensiva rusă

FOTO Andrew Milburn/Facebook

Fostul comandant al Forţelor Speciale ale SUA, colonel în rezervă al Puşcaşilor americani şi fondatorul Grupului Mozart (creat pentru a fi o replică la mercenarii ruşi privaţi Wagner), Andrew Milburn, a descris în cadrul unui interviu pentru „Insider” ce a văzut în războiul din Ucraina, cum sunt instruiţi voluntarii şi cum diferă luptele din Ucraina de alte conflicte în care au luptat militarii americani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit lui Andrew Milburn, forţele ucrainene pe care le-a întâlnit în Ucraina au avut nevoie de instruire privind abilităţi de bază, de la mânuirea armelor, ochire şi ţintire de la distanţă la modalităţi de deplasare a grupurilor de luptă.
 
Mulţi din cei pe care i-a antrenat aveau deja o oarecare experienţă de luptă, dar existau şi un număr mare de recruţi ai Forţelor de Apărare Teritorială sau chiar ai Forţelor Speciale cu prea puţină sau cu instruire insuficientă pentru luptă.
 
La fel de importantă a fost şi instruirea pentru ajutor medical, domeniu în care a constatat că soldaţii ucraineni aveau abilităţi sub nivelul celor ale omologilor americani şi britanici.
 
Cum s-au schimbat nevoile de instruire pe măsură ce a avansat războiul?
 
Nevoile de instruire nu au suferit modificări - a existat un aflux constant de noi soldaţi, fiind vorba de un război intens de uzură. Pe de altă parte, unele abilităţi sunt perisabile şi nu ajung să fie folosite.
 
Totuşi, prelungirea războiului a însemnat mai mult timp dedicat antrenamentelor în profunzime şi între timp au sosit şi specialişti care să-i înveţe cum să utilizeze dronele şi rachetele anti-tanc.
 
Cum se poate explica succesul soldaţilor ucraineni în respingerea ofensivei ruseşti?
 
Deşi moralul ridicat şi determinarea au fost factori esenţiali, şi terenul a fost important în măsura în care le-a permis forţelor ucrainene să-şi menţină poziţiile.
 
În nordul ţării şi în special în zonele urbane, tendinţa soldaţilor ruşi de a folosi prea mult drumurile a devenit un dezavantaj pentru ei. În afara oraşelor, în nord terenul e fie acoperit de păduri dese, fie mlăştinos, iar asta le-a permis apărătorilor să se înfiltreze cu uşurinţă printre liniile ruseşti ca să lovească de pe margini coloanele de blindate.
 
Ce se poate spune despre performanţele armatei ruse? Unde s-a descurcat bine şi care a fost sursa dificultăţilor?
 
Unităţile ruseşti nu au dovedit nimic care să impresioneze sau un atu special.
 
„Aproape fără excepţie, sunt slab pregătite, nedisciplinate şi necoordonate”, spune fostul comandant de forţe speciale. Mai mult, tacticile lor sunt depăşite, au o slabă conştientizate a mijloacelor combinate de arme şi nu există nici integrare a infanteriei cu atacurile lor blindate.  
 
De asemenea, tehnica lor militară e slabă - tancurile T-72 şi transportoarele blindate de personal sunt vulnerabile la impactul rachetelor cu putere explozivă mare.
 
Altă problemă este corupţia, care a afectat atât eforturile de modernizare, cât şi calitatea soldaţilor, potrivit celor care au avut ocazia să observe aceste eşecuri din Rusia. Un ucrainean care a trăit 20 de ani în Rusia spune că cei care dispun de bani, putere sau educaţie s-au putut sustrage serviciului militar, astfel că în rândurile armatei au ajuns o bună parte din ceea ce acest ucrainean numeşte „drojdia societăţii”.
 
Cum ar putea fi comparate luptele din Ucraina cu experienţa militară a armatei SUA?  Ar fi pregătită armata SUA pentru genul de război care se poartă în Ucraina?
    
Nu există grad de comparaţie, spune veteranul american. Armata SUA are tendinţa de a supraprecia experienţa de luptă care este în orice caz ceva relativ.
 
Puţini soldaţi americani au experimentat genul de încleştare intensivă prin care au trecut cei ucraineni.
 
De pildă, să te pregăteşti să îndrepţi o armă anti-tanc de umăr asupra unei coloane de tancuri, conştient fiind că eşti în raza de ochire inamică, sau să aştepţi ascuns în privinţa unei case pe jumătate doborâte, sub tirul artileriei, ca primii soldaţi de la sol să ajungă la tine sunt experienţe cu care puţini occidentali s-au confruntat.
 
Totuşi, remarcă veteranul american, ucrainenii au suficientă modestie pentru a-şi da seama că aceste experienţe în sine nu le asigură excelenţa în luptă. O bună parte din infanteriştii care au apărat Kievul au fost nevoiţi să înveţe din mers.
 
Când un novice se chinuia cu siguranţa unei Kalaşnikov, comandantul său i-a spus să folosească mai bine grenade.

Grupul Mozart format din veterani ai forţelor speciale nu se implică în luptă directă, misiunile sale constând în: evacuare/îngrijire medicală, extracţie umanitară, instruire/consiliere/echipare, operaţiuni în mediul informaţional, deminare, respectiv logistică/ reaprovizionare.

Citeşte şi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările