Vacanţele, blamate pentru explozia de cazuri noi de COVID-19 în Europa. Destinaţiile populare devenite acum focare

În această vară, pentru o scurtă perioadă, aeroporturile din Europa s-au întors la vechia forfotă după ce milioane de pasageri s-au grăbit să profite de relaxarea măsurilor restrictive, organizându-şi vacanţe de-a lungul rivierei franceze, pe insulele greceşti sau în alte destinaţii populare. Dar călătoriile europene neîngrădite de restricţii nu au durat decât câteva săptămâni.

Cu o nouă creştere a cazurilor de coronavirus după un declin înregistrat la începutul verii, guvernele de pe vechiul continent au reevaluat necesitatea unei Europe deschise, reinstituind carantina şi alte controale la frontieră. Modificările reflectă faptul că vacanţele - şi încercarea de a reporni economia turistică a Mediteranei - au slăbit lupta Europei în controlarea răspândirii virusului.

Cele mai populare destinaţii de vacanţă - Grecia şi Croaţia, care nu au avut probleme semnificative din cauza primului val de coronavirus din Europa, se confruntă acum cu un număr exacerbat de noi cazuri în unele dintre cele mai vizitate regiuni şi se ocupă de gestionarea celor mai mari focare pe care le-au înregistrat până în prezent.

Între timp, ţările care reuşiseră să ţină focarele sub control, învinovăţesc parţial călătoriile locuitorilor pentru noul vârf. Italia raportează că 30% din noile sale cazuri provin de la persoane infectate în străinătate; Germania îşi situează cifra la aproape 40 la sută. Referindu-se la riscul celor care se întorc din vacanţe, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că „virusul vine în Austria, cu maşina”.

Libera circulaţie în Europa, din nou îngrădită

Guvernele europene au convenit că este benefic să reducă libera circulaţie - un principiu fundamental al Uniunii Europene - din locurile care au rate de transmisie mai mari. Dar restricţiile nou impuse sunt complicat de urmat.

În unele cazuri, acestea se aplică tuturor celor care călătoresc - sau se întorc - dintr-o anumită ţară. În alte cazuri, restricţiile sunt limitate la anumite zone „cu risc ridicat”. Persoanele care călătoresc din Barcelona în Belgia trebuie să respecte o carantină obligatorie de 14 zile. Pentru cei care au fost la Madrid, carantina este doar recomandată. Românii din 15 judeţe şi municipiul Bucureşti care vor să intre în Germania trebuie să completeze un formular şi să se autoizoleze timp de două săptămâni. Ei pot scăpa de autoizolare dacă au un test negativ la COVID-19, efectuat cu 48 de ore înainte de a intra în ţară, însă alte state nu oferă această opţiune aşa că toţi cei care vin din zone cu risc trebuie să stea în carantină două săptămâni.

Marea Britanie, care negociază cu Uniunea Europeană relaţia post-Brexit, a eliminat constant ţările europene de pe lista verde. Prima dată au fost scoase Spanie şi Luxemburg, la sfârşitul lunii iulie. Apoi Belgia, Franţa, Malta şi Olanda. Croaţia şi Austria au fost eliminate vineri - o decizie care a obligat zeci de mii de călători să-şi caute zboruri înapoi spre casă sau să facă obiectul carantinei de 14 zile.

Al doilea val de COVID-19

A existat un haos similar când liderii europeni au închis graniţele, pentru a controla coronavirusul, în martie. Dar la jumătatea lunii iunie, cazurile în scădere continuă, i-au determinat să înlăture cele mai multe restricţii.

A urmat un sezon de concedii surprinzător de robust, dar binevenit pentru ţările mediteraneene, care se bazează puternic pe turism. Croaţia, de exemplu, a raportat la începutul acestei luni că a găzduit peste 800.000 de turişti, 70% din totalul înregistrat acum un an.

Dar pe măsură ce sezonul vacanţelor atinge apogeul, oficialii din tot mai multe ţări au început să se îngrijoreze cu privire la un al doilea val. Spania, în special, a înregistrat un număr sporit de cazuri. Franţa şi Germania luptă acum cu cele mai mari rate ale infecţiilor, raportate din aprilie încoace.

„Cred că, practic, recidivăm la etapele iniţiale ale pandemiei”, atunci când a fost necesară închiderea graniţelor, declară Stefan Lehne, un savant de la Carnegie Europe. „Ţările exportatoare de turişti sunt îngrijorate de cei care se întorc din vacanţe, iar găsirea unei abordări colective este imposibilă. În primul rând pentru că virusul desparte statele membre“.

Săptămâna aceasta, Lehne şi-a vizitat casa de vară din oraşul Orvieto din Italian. Când s-a întors în Austria natală, a fost nevoit să aştepte câteva ore la graniţă. „Există controale stricte”, spune el.

Europa de Nord este conştientă de gravitatea cu care au fost afectate economiile din sudul vechiului continent, aşa cum o demonstrează şi masivul pachetul de reconstrucţie aprobat luna trecută şi care va ajuta în primul rând Italia şi Spania. Dar, atunci când vine vorba de combaterea răspândirii virusului, Lehne declară că ţările sunt „egoiste” şi „nu acordă prea multă atenţie la ceea ce ar putea însemna [noile restricţii] pentru turismul din Grecia sau pentru ocuparea forţei de muncă din Croaţia.”

Desigur, călătoriile nu sunt singurul factor care a dus la reînvierea virusului în Europa. În Grecia, care se confruntă acum cu cel mai mare număr zilnic de cazuri de la începutul pandemiei, un oficial de protecţie civilă a declarat săptămâna aceasta că 83% din cazurile pozitive provin din transmisie locală, nu de la călătorii care intră.

Însă Gkikas Magiorkinis, un epidemiolog care face parte dintr-un grup de lucru al guvernului grec, a spus că este greu să separe turismul de celelalte modificări care ajută la răspândirea virusului. Când vin turiştii, afacerile se deschid, iar oamenii aflaţi în modul de vacanţă lasă garda jos.

„Observăm o creştere a transmisiei în destinaţiile turistice populare, dar nu este dramatic”, a spus Magiorkinis.

De-a lungul verii, oficialii greci au instituit testarea aleatorie a vizitatorilor veniţi, cu speranţa de a testa circa 15 - 20 la sută dintre turişti. Guvernul a găsit 615 persoane pozitive la Covid-19. Magiorkinis a spus că alte mii de persoane infectate ar fi putut să intre în ţară nedetectate.

El a spus că Grecia s-a deschis pentru turism într-o manieră „relativ sigură”. Însă săptămâna aceasta, guvernul elen a înăsprit unele restricţii pe insula Mykonos şi în Halkidiki, o regiune din nord, din cauza creşterii cazurilor în aceste zone. Nu mai mult de patru persoane pot sta la o masă la restaurante, iar măştile sunt obligatorii atât în interior, cât şi în exterior. La începutul acestei luni, Grecia a mandatat ca barurile şi restaurantele din unele staţiuni populare să se închidă la miezul nopţii.

Italia, care a fost compătimită de toată lumea când a devenit centrul pandemiei în martie, are în acest moment una dintre cele mai mici rate de infectare din Europa. Dar călătorii pot reimporta acum virusul.

Oficialii au menţionat că o parte din cazurile recente au provenit de la cetăţeni italieni sau rezidenţi care au plecat în alte ţări şi au dat rezultate pozitive la întoarcere. Săptămâna aceasta, agenţia de ştiri ANSA a publicat o listă de 28 de puncte fierbinţi sau focare italiene din toată ţara; 11 au fost legate de călătorii în străinătate, în principal în alte ţări din Europa. Institutul Naţional de Sănătate din ţară a constatat că 30 la sută dintre persoanele care au fost testate recent pozitiv au contactat virusul peste hotare.

Săptămâna trecută, Italia a anunţat că persoanele care provin din patru ţări - Malta, Grecia, Croaţia şi Spania, vor fi testate la intrarea în ţară. „Trebuie să continuăm linia de precauţie pentru a apăra rezultatele obţinute în ultimele luni”, a declarat ministrul italian al Sănătăţii, Roberto Speranza.

„Momentan, libertatea oamenilor de a se deplasa în Europa ar trebui să fie limitată în funcţie de numărul de cazuri.”, a spus Walter Ricciardi, reprezentantul OMS în Italia.