Principalul punct de pe agendă pare a fi legat de războiul comercial în care sunt angajate cele două părţi. Că lucrurile stau aşa stă dovadă faptul că Juncker e însoţit, în vizita sa, de Cecilia Malmström, care deţine portofoliul comerţului în Colegiul comisarilor şi care a fost negociatorul nostru pentru Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP). Blocarea acestui dosar de către Trump a fost unul dintre primele semne ale confruntării comerciale pornite de SUA împotriva intereselor europene. Şeful delegaţiei germane a PPE din Parlamentul European, Daniel Caspary, glumea zilele trecute în Die Welt, zicând că Juncker şi Malmström ar trebui să-i propună preşedintelui american un nou nume pentru respectivul acord, pentru a da o şansă revenirii la masa negocierilor: Tremendous Trump TTIP. Serios vorbind, nu va fi vorba despre reluarea discuţiilor despre un acord care ar fi putut da naştere celei mai mari pieţe libere a lumii.

Juncker are un obiectiv mult mai modest. El încearcă să evite mărirea taxelor pentru automobile europene şi piesele lor de schimb exportate în SUA, după ce, de curând, Trump a pus obstacole tarifare în calea importurilor de oţel şi de aluminiu din statele-membre. Propunerile referitoare la taxarea suplimentară a maşinilor din UE făcute de preşedintele american au fost dezbătute pe larg dincolo de Ocean. Cei care sunt împotriva ideii lui Donald Trump se tem că taxele mai mari vor spori nu doar preţul maşinilor importate din Europa, ci şi al celor produse în SUA, conducând astfel la scăderea cererii şi, în final, la pierderea unor locuri de muncă în America. Alţii îl susţin pe Trump întrucât, din perspectiva SUA, deficitul balanţei comerciale este, în domeniul autovehiculelor, foarte mare: valoarea exporturilor americane de maşini a fost anul trecut de 52 de miliarde de dolari, iar a importurilor – de 176 de miliarde. Cinicii susţin că, prin noua filosofie fiscală, cel care s-a auto-descris ca un „very stable genius” vrea, de fapt, să sprijine campania republicanilor din Ohio şi Michigan, două state-cheie în alegerile din toamnă pentru Congres şi în care industria automobilelor este foarte importantă.

Trump a afirmat deja că UE e un „duşman” al Statelor Unite, iar de partea noastră sunt mulţi care atâta aşteptau ca să mobilizeze vechile sentimente anti-americane.

Juncker va căuta să-i propună preşedintelui american un târg. Nu se ştie exact ce anume conţine el. Ce este clar e că, dintre europeni, cea mai interesată de evitarea războiului comercial este Angela Merkel, fiindcă nemţii câştigă mult din exportul de maşini în Statele Unite. Dacă Trump va refuza orice înţelegere şi va mări taxele pentru autovehicule, UE va introduce contra-măsuri. A făcut-o deja când cu aluminiul şi oţelul: europenii au reacţionat taxând suplimentar motocicletele Harley Davidson şi blue jeans. Războiul comercial va putea, deci, continua. Iar retorica politică va fi probabil tot mai radicală. Trump a afirmat deja că UE e un „duşman” al Statelor Unite, iar de partea noastră sunt mulţi care atâta aşteptau ca să mobilizeze vechile sentimente anti-americane.