Ursula von der Leyen: UE va spori finanţarea pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru protejarea biodiversităţii

Preşedinte Comisiei Europene, Ursula von der Leyan

Uniunea Europeană îşi va spori sprijinul financiar pentru a ajuta ţările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice şi să se adapteze la impactul acestora, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea UE susţinut miercuri în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

Şefa Executivului Uniunii Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că blocul comunitar trebuie să poată interveni militar fără ajutorul Statelor Unite, dar îi lipseşte voinţa politică, relatează Reuters.

''Întrebarea fundamentală este de ce acest lucru nu a funcţionat în trecut. Poţi avea cele mai moderne forţe armate din lume, dar la ce sunt bune dacă nu eşti pregătit să le foloseşti? Ceea ce ne-a împiedicat până acum nu este doar lipsa de capacitate, ci şi lipsa de voinţă politică'', a declarat Ursula von der Leyen în discursul anual privind starea Uniunii Europene, susţinut miercuri în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

Promiţând o cooperare sporită cu NATO, condusă de SUA, şi noi mijloace de apărare în spaţiul cibernetic, von der Leyen a declarat că va convoca un summit special pe tema apărării cu Franţa anul viitor

UE va spori finanţarea pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru protejarea biodiversităţii 

Uniunea Europeană îşi va spori sprijinul financiar pentru a ajuta ţările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice şi să se adapteze la impactul acestora, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea UE susţinut miercuri în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

 ''Vom propune acum o sumă suplimentară de 4 miliarde de euro pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice până în 2027'', a spus von der Leyen, adăugând că UE se aşteaptă ca Statele Unite şi alte ţări să îşi intensifice, de asemenea, promisiunile, transmite Reuters.

Totodată, Uniunea Europeană îşi va dubla finanţarea pentru a proteja natura şi a opri declinul biodiversităţii la nivel mondial, în special pentru ţările cele mai vulnerabile, a mai anunţat Ursula von der Leyen.

Anul următor va fi un nou test de rezistenţă pentru Uniunea Europeană, vor exista noi provocări legate de pandemia de COVID-19, care vor genera fracturi tot mai adânci. Dar Uniunea Europeană va fi mai puternică dacă se va semăna mai mult generaţiei noastre viitoare, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea UE susţinut miercuri în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

''Uniunea noastră va fi mai puternică dacă se va asemăna mai mult generaţiei noastre viitoare, şi anume dacă va fi reflexivă, hotărâtă şi atentă la cei din jur. Dacă se va baza pe valori şi va fi temerară în acţiuni. Acest mod de gândire va fi mai important ca oricând în următoarele douăsprezece luni'', a spus oficialul european.

La începutul discursului său privind starea Uniunii Europene, Von der Leyen a subliniat că UE a luat decizia de a "merge împreună" în faţa celei mai mari crize sanitare pentru a se asigura că vaccinurile ajung în fiecare colţ al UE, precum şi pentru a acţiona în faţa recesiunii provocate de pandemie şi împotriva crizei climatice.

''Robert Schuman spunea: Europa are nevoie de un suflet, de un ideal şi de voinţa politică indispensabilă pentru îndeplinirea acestui ideal. În ultimele douăsprezece luni, Europa a transpus în realitate aceste cuvinte. Am ales să trecem împreună prin cea mai mare criză sanitară mondială cu care s-a confruntat omenirea în acest secol, astfel încât fiecare parte a Europei să aibă acces echitabil la un vaccin care salvează vieţi'', a declarat Von der Leyen.

Dar "o pandemie este un maraton, nu un sprint". ''Trebuie să ne asigurăm că nu va deveni o pandemie a celor nevaccinaţi'', a spus Leyen afirmând că observă divergenţe îngrijorătoare în ceea ce priveşte ratele de vaccinare între statele UE. ''Prin urmare, nu trebuie să încetinim ritmul vaccinării. Europa este pregătită. Ne-am asigurat 1,8 miliarde de doze suplimentare. Acestea vor fi suficiente pentru noi şi pentru ţările din vecinătatea noastră atunci când vor fi necesare doze de rapel. Haideţi să facem tot posibilul pentru a ne asigura că această pandemie nu se transformă într-o pandemie a persoanelor nevaccinate'', a îndemnat Ursula von der Leyen.

''Prioritatea noastră absolută, care este şi cea mai urgentă, este accelerarea vaccinării la nivel mondial'', a punctat preşedinta Comisiei Europene.

 UE "nu va repeta greşeala" făcută după ultima criză financiară

UE "nu va repeta greşeala" făcută după ultima criză financiară, când Europa a considerat prea devreme că a ieşit din impas şi a plătit preţul pentru acest lucru, a promis miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 ''De data aceasta, ne aşteptăm ca 19 ţări să revină la nivelul de dinainte de pandemie anul acesta, iar restul - anul viitor. Nivelul creşterii economice în zona euro l-a depăşit atât pe cel din SUA, cât şi pe cel din China în ultimul trimestru'', a spus von der Leyen în timpul discursului său anual privind starea Uniunii în faţa deputaţilor europeni, la Strasbourg.

Potrivit acesteia, prin programul NextGenerationEU, blocul va investi atât în redresarea pe termen scurt, cât şi în prosperitatea pe termen lung.

''Vom aborda aspectele structurale ale economiei noastre: de la reformele pieţei forţei de muncă din Spania la reformele sistemelor de pensii din Slovenia sau la reforma fiscală din Austria. Vom investi mai mult ca oricând în tehnologia 5G şi în fibră. Dar şi mai importante sunt investiţiile în competenţele digitale. Această sarcină are nevoie de atenţia liderilor şi de un dialog structurat la nivel înalt''.

Comisia va relansa în următoarele săptămâni dezbaterea privind revizuirea guvernanţei economice. Obiectivul este să se ajungă la un consens cu privire la calea de urmat cu suficient timp înainte de 2023, când Bruxelles-ul prevede relansarea Pactului de stabilitate, dezactivat temporar la începutul crizei sanitare şi care limitează deficitele publice la 3% şi datoria la 60% din Produsul Intern Brut (PIB).

Scăderea activităţii, combinată cu cheltuielile guvernamentale pentru protejarea întreprinderilor şi a locurilor de muncă, a dus la deficite mari. Rata datoriei publice a celor 19 ţări care împart moneda unică a atins pentru prima dată pragul simbolic de 100% din PIB în 2020, faţă de 86% în 2019, scrie AFP.

Şocul a lovit mult mai puternic ţările din sud, cele mai îndatorate, care trăiesc mai mult din serviciile legate de turism, primele victime ale restricţiilor sanitare. Rata datoriei Greciei a crescut la peste 200% din PIB, cea a Italiei se apropie de 160%, în timp ce Spania şi Franţa se situează la aproximativ 120%.

''Trebuie să reflectăm şi asupra modului în care criza a afectat situaţia economiei noastre, de la datoriile mai mari la impactul inegal asupra diferitelor sectoare, precum şi la noi moduri de lucru'', a subliniat von der Leyen.

O nouă strategie a UE în domeniul conectivităţii şi interzicerea produselor obţinute prin muncă forţată

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri o nouă strategie a UE în domeniul conectivităţii, care are ca scop facilitarea investiţiilor în infrastructura care conectează bunuri, persoane şi servicii în întreaga lume, dar şi că blocul comunitar nu va accepta pe piaţa europeană produse obţinute prin muncă forţată.

''Vom prezenta în curând noua noastră strategie privind conectivitatea, denumită Global Gateway (Portalul Global). Vom crea parteneriate cu ţări din întreaga lume'', a declarat oficialul european în timpul discursului său privind starea Uniunii în faţa deputaţilor europeni, la Strasbourg.

UE doreşte "investiţii în infrastructuri de calitate, care să conecteze bunuri, persoane şi servicii în întreaga lume". ''Abordarea noastră va fi bazată pe valoare, oferind transparenţă şi bună guvernanţă partenerilor noştri. Nu vrem să promovăm dependenţa, ci să creăm legături", a subliniat şefa Comisiei Europene.

Ea a amintit că, începând din această vară, un nou cablu din fibră optică subacvatic conectează Brazilia şi Portugalia şi a afirmat că UE va investi împreună cu Africa în vederea creării unei pieţe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două ţărmuri ale Mediteranei.

Pentru ca această nouă strategie să funcţioneze, va fi necesară implicarea "instituţiilor, a investiţiilor, a băncilor şi a mediului de afaceri". ''Vom face ca aceasta să devină o prioritate pentru summiturile regionale - începând cu următorul summit UE-Africa din februarie''.

Ursula von der Leyen a dat asigurări că UE doreşte ca Global Gateway să devină o marcă de încredere în întreaga lume.

Pe de altă parte, ea a atras atenţia că activităţile economice în întreaga lume sunt foarte bune şi necesare, dar nu pot să se realizeze niciodată cu preţul demnităţii şi al libertăţii oamenilor.

''În lume sunt 25 de milioane de persoane care, sub ameninţare sau presiune, desfăşoară muncă forţată. Nu vom putea accepta niciodată ca aceste persoane să fie constrânse să fabrice produse şi ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazine la noi în Europa. De aceea vom propune interzicerea pe piaţa noastră a produselor care au fost obţinute prin muncă forţată. Drepturile omului nu sunt de vânzare - indiferent de preţ'', a punctat preşedinta Comisiei Europene.