UPDATE RAPORTUL pe JUSTIŢIE pentru ROMÂNIA! Vezi principalele critici şi recomandări

Comisia Europeană a adoptat raportul pe justiţie pentru România, o evaluare crucială, la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

Raportul de astăzi sintetizează profunda îngrijorare a Comisiei în ceea ce privește atingerile recente aduse statului de drept de către Guvernul și Parlamentul României. Acesta include o serie de recomandări urgente care au făcut deja obiectul angajamentelor pe care prim-ministrul Ponta și le-a asumat față de președintele Barroso.

În evaluarea sa, raportul concluzionează că s-au realizat progrese din anul 2007 până în prezent. Cu toate acestea, țintele MCV nu au fost încă atinse, iar obiectivele de referință nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Reforma nu este încă durabilă și ireversibilă

RAPORTUL pentru România (Română) - cele mai importante recomandări şi măsuri

Progrese: DNA, ANI, dosare de corupţie rezolvate

Multe din elementele esențiale sunt acum instituite, în special în cadrul legislativ iar accentul se mută pe punerea în aplicare. România a creat baza pentru o modernizare substanțială a sistemului judiciar român. Instituții precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI) au obținut rezultate convingătoare în ceea ce privește corupția la nivel înalt. Sistemul judiciar a reușit recent să se ocupe de cazurile cele mai sensibile și să își afirme independența. În prezent, este în curs de aplicare o strategie națională anticorupție solidă. În același timp, raportul arată, de asemenea, că nivelul de asumare a reformelor rămâne variabil.

De unde a venit marea ameninţare

Controversele politice actuale din România constituie o amenințare gravă la adresa progreselor înregistrate până în prezent și au subliniat faptul că numeroase reforme nu au prins încă rădăcini.

În viitorul apropiat, cel mai important lucru este ca guvernul și instituțiile-cheie din România să își demonstreze angajamentul față de statul de drept și independența sistemului judiciar. Acest fapt necesită adoptarea mai multor măsuri urgente de către guvern și parlament. În acest scop, Comisia a inclus o serie de recomandări specifice și urgente pentru România, pe care prim-ministrul Ponta și le-a asumat într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei la 17 iulie.Printre aceste angajamente se numără:

- abrogarea ordonanțelor de urgență privind competențele Curții Constituționale și regulile de validare a referendumului privind suspendarea președintelui Băsescu,
- respectarea deciziilor Curții Constituționale și a Constituției României,
- respectarea procedurii de numire în posturile-cheie, în special în cazul Avocatul Poporului, a Procurorului General al României și a Procurorul Șef al Direcției Naționale Anticorupție.
- abținerea de la acordarea de grațieri prezidențiale pe parcursul președinției interimare
- abţinerea de la numirea de miniștri cu privire la integritatea cărora există hotărâri negative
- adoptarea de proceduri referitoare la demisia parlamentarilor care au hotărâri definitive privind incompatibilitatea, conflictul de interese și acte de corupție la nivel înalt.

MĂSURA EXCEPŢIONALĂ anunţată în raportul din acest an

Pe lângă aceste recomandări URGENTE formulate în urma evenimentelor recente, Comisia extinde, la adresa României, și o serie de alte recomandări în domeniul reformei judiciare, al răspunderii sistemului judiciar, al transparenței și coerenței actului de justiție, al eficienței actului de justiție, al integrității și luptei împotriva corupției.

Având în vedere incertitudinile actuale, Comisia va adopta, înainte de sfârșitul anului 2012, un nou raport în cadrul MCV pentru România.

În acest raport, Comisia va evalua dacă s-a răspuns preocupărilor exprimate în ceea ce privește statul de drept și independența puterii judecătorești și dacă a fost restabilit echilibrul democratic.

Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum și al unui dialog frecvent cu autoritățile române și cu alte state membre.

Cele patru obiective de referință stabilite pentru România? În cadrul mecanismului de cooperare și de verificare au fost stabilite, pentru România, următoarele obiective:

1. asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și al noului Cod de procedură penală;

2. înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averilor, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni cu caracter disuasiv;

3. pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind posibilele acte de corupție la nivel înalt;

4. adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale.

ISTORIC De ce prezintă Comisia rapoarte cu privire la progresele realizate de România în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției?

La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau unele deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Europene și care îi puteau împiedica pe cetățenii români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE. Prin urmare, în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare1 (MCV), Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe, precum și de a verifica periodic progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea celor patru obiective de referință stabilite în acest scop. Aceste obiective de referință sunt interconectate și ar trebui să fie privite în mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, care necesită un angajament politic pe termen lung.

Cum au fost prezentate rapoartele pe România în anii precedenţi?

Rapoartele Comisiei în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) sunt publicate de două ori pe an începând din 2007. Acestea se bazează pe contribuții ale Guvernului României, precum și ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre și ale ONG-urilor. Rapoartele cele mai recente din iulie 2011 și februarie 2012 au evidențiat evoluții legislative, instituționale și de politică relevante în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

În 2011, Comisia și-a anunțat intenția de a utiliza raportul din vara anului 2012 pentru a face un bilanț al progreselor realizate de-a lungul celor cinci ani de la aderarea României la UE în 2007. Prin urmare, acest raport analizează situația din perspectiva ultimilor cinci ani și este în măsură să evalueze tendințele pe termen mai lung și gradul în care au fost puse în aplicare inițiativele de politică.