Uniunea Europeană împlineşte 50 de ani: semnalul unui nou început

Hans-Gert Pöttering preşedinte al Parlamentului European Gândindu-mă la cei 50 de ani ai tratatului de la Roma, privesc în urmă cu mândrie şi privesc înainte cu un optimism

Hans-Gert Pöttering
preşedinte al Parlamentului European

Gândindu-mă la cei 50 de ani ai tratatului de la Roma, privesc în urmă cu mândrie şi privesc înainte cu un optimism prudent. După un început modest, în perioada de pionierat a procesului de unificare europeană, Uniunea Europeană s-a dezvoltat cu un dinamism fără precedent, numărând în prezent 27 de state membre şi aproape 500 milioane de cetăţeni.

Tot mai multe dintre provocările în faţa cărora se află Europa şi întreaga lume nu pot fi înfruntate fără soluţii europene. Exemple actuale în acest sens sunt schimbările climatice la nivel global, precum şi garantarea aprovizionării cu energie, în contextul în care materiile prime devin tot mai limitate. Într-o lume în care interdependenţa este în continuă creştere, cei care mizează, înainte de toate, pe cartea naţionalismului sau acţionează în favoarea intereselor naţionale sunt sortiţi eşecului. Dar, dacă noi, europenii, ne unim forţele, ne sporim şansele de reuşită pe plan economic, social şi ecologic. Constat că, în prezent, Uniunea Europeană nu este pregătită suficient pentru acest lucru. Trebuie, aşadar, să o reînnoim şi să o pregătim ca să poată face faţă viitorului.

Prin urmare, nu mă aştept ca apropiata aniversare europeană să fie marcată de o atmosferă festivă, ci, mai degrabă, de cea caracteristică unui nou început. Semnalul acestui nou început ar putea fi Declaraţia comună privind viitorul Europei, care va fi proclamată la 25 martie, la Berlin. Această dată va marca depăşirea stării de perplexitate cauzate de respingerea Tratatului Constituţional în Franţa şi în Olanda. Publicul larg va putea observa, încă o dată, faptul că noi, europenii, avem în comun numeroase caracteristici pe care ne putem baza în elaborarea politicilor noastre comune.

Acest lucru va crea un climat favorabil pentru a pune capăt impasului în care a intrat procesul de ratificare a Tratatului Constituţional. Cunosc obiecţiile şi riscurile, iar răspunsul meu este: Parlamentul European susţine acest tratat. Trebuie să facem tot posibilul pentru a păstra substanţa acestui proiect de reformă şi pentru a-l realiza până la următoarele alegeri europene din iunie 2009. În acest context, nu ar fi rău să supunem proiectul unui "regim de primăvară" şi să eliminăm numeroasele dispoziţii detaliate inutile. Acest lucru este valabil, în special, pentru abordarea amplă a anumitor domenii politice. Chiar şi cuvântul "Constituţie" din titlu nu este tabu, dacă o formulare mai modestă poate fi utilă contextului de faţă. În schimb, conţinutul acestuia, inclusiv valorile şi drepturile fundamentale, nu sunt negociabile, deoarece acestea vor constitui baza pentru continuarea procesului de unificare europeană în deceniile următoare.

Doresc să folosesc prilejul apropiatei aniversări a Europei pentru a mă adresa acelor cetăţeni europeni care, până în prezent, s-au arătat sceptici faţă de Uniunea Europeană. "Bruxelles-ul" e perceput adesea ca fiind distant, birocratic şi ineficient, iar cetăţenii pierd din vedere faptul că tocmai Tratatul Constituţional este instrumentul ideal pentru eliminarea sau corectarea acestor deficienţe (...).

Graţie unui nou spirit comunitar şi unui nou sentiment de apartenenţă, noi, europenii, putem depăşi obstacolele ce stau în calea Tratatului Constituţional şi putem realiza progrese concrete în privinţa unor aspecte de o importanţă vitală pentru viitor.

Declaraţia comună privind viitorul Europei, care va fi proclamată la 25 martie, la Berlin. Această dată va marca depăşirea stării de perplexitate cauzate de respingerea Tratatului Constituţional în Franţa şi în Olanda.