Uniunea Europeană caută un candidat de compromis pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Liderii europeni vor încerca din nou, joi, să ajungă la un compromis în ceea ce priveşte şefia Comisiei Europene, după ce grupurile politice nu au reuşit să se unească în spatele unui candidat.

Niciunul dintre numele importante care au apărut în timpul alegerilor europarlamentare de luna trecută nu a obţinut o susţinere comună de la cele patru partide principale, pentru a deveni preşedinte al Comisiei Europene, braţul executiv al UE.

Acest lucru înseamnă că eforturile de alegere a unui şef al Comisiei ar putea să întârzie.

„Rămân precaut, dar uşor optimist, pentru că cei cu care am discutat şi-au exprimat hotărârea de a decide rapid”, a declarat preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, cu referire la rezultatul dorit al negocierii de joi.

Tusk conduce summiturile liderilor UE şi le-a dat misiunea colegilor săi de a cădea de acord asupra unui candidat care să-l înlocuiască pe Jean-Claude Juncker ca şef al Comisiei.

Printre funcţiile de top ale UE disponibile se numără şi cea de preşedinte al Parlamentului European şi şef al diplomaţiei europene.

Liderii naţionali vor să controleze procesul şi împart cele mai importante funcţii în aşa fel încât să existe un echilibru între femei şi bărbaţi, est şi vest, state mici şi mari.

Dar rezultatele alegerilor europarlamentare au forţat blocurile conservator, socialist, liberal şi al verzilor să formeze o coaliţie majoritară.

Partidele, în timp ce lucrează la schiţarea unui program politic comun, nu au căzut de acord asupra susţinerii unui anumit lider.

Un posibil candidat este conservatorul din Bavaria, europarlamentarul Manfred Weber, care a condus grupul de centru-dreapta PPE spre câştigarea celor mai multe locuri în PE.

Însă acesta nu a reuşit să-l aducă de partea sa grupul S-D, al social-democratului olandez Frans Timmermans sau grupul liberal Reînnoim Europa, care a susţinut-o pe Margrethe Vetager, de comisarul danez.

Candidatul final trebuie să aibă susţinerea a cel puţin 21 din 28 lideri UE şi o majoritate în parlamentul de 751 de membri.

Un acord de împărţire a puterii

Atmosfera de la Bruxelles pare uşor optimistăm având în vedere că apre să se fi făcut progrese în ceea ce priveşte un acord de împărţire a puterii.

Informaţii care provin de la trei surse familiare cu negocierile spun că liderii vor accepta ca PPE să câştige preşedinţia Comisiei.

Reînnoim Europa speră să vadă un liberal care să-l înlocuiască pe Tusk ca preşedinte al Consiliului European, şi socialiştii vor obţine un şef la politică externă.

Verzii ar putea împărţi funcţia de a prezida parlamentul de cinci ani cu socialiştii, fiecare având un preşedinte pentru 2 ani şi jumătate.

„Dar toate aceste lucruri încă s-ar putea schimba puţin”, a avertizat un oficial european.

Ce vrea Franţa

Preşedintele francez Emmanuel Macron a nemulţumit-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pentru că s-a opus vehement ca Manfred Weber să preia şefia Comisiei, fără a oferi un alt nume.

Însă cei doi au vorbit în fiecare zi în perioada premergătoare summitului şi un important diplomat german a spus că „acum ştim ceea ce vor francezii cu adevărat”.

O opţiune ar putea fi ambiţiosul negociator al UE pentru Brexit, Michel Barnier, fost ministru francez care este membru al PPE.

Tusk îşi doreşte o rezolvare rapidă, dar dacă nu va exista o înţelegere finală, discuţiile vor continua. Cei 28 ar putea reveni la Bruxelles pe 1 iulie, cu o zi înainte ca noul parlament să înceapă şedinţa de deschidere.

Grupul de la Vişegrad îl va susţine pe francezul Michel Barnier la şefia Comisiei Europene

Negociatorul Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, se va afla printre candidaţii pe care ţările est-europene Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia – aşa-numitul ”Grup de la Vişegrad” – îi pot susţine pentru a deveni viitorul preşedinte al Comisiei Europene, a declarat joi Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, relatează agenţia Reuters.

Întrebat într-o conferinţă de presă dacă guvernul ungar şi aliaţii săi estici îl vor susţine pe Barnier pentru funcţia de şef al executivului comunitar, Gulyas a răspuns: ”El este printre cei pe care noi vom fi în măsură să-i susţinem”.

Potrivit AFP, liderii UE vor încerca să se înţeleagă, la summit-ul lor de joi de la Bruxelles, asupra numelui unei personalităţi acceptabile pentru Parlamentul European pentru preşedinţia Comisiei Europene, deoarece niciunul dintre pretendenţii aflaţi în cursă nu întruneşte consensul.

Liberalii şi socialiştii nu îl vor susţine pe Manfred Weber pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Liberalii şi socialiştii din Parlamentul European nu îl vor susţine pe conservatorul Manfred Weber pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, a anunţat liderul Verzilor Philippe Lamberts. Informaţia a fost confirmată şi de liderul Renew Europe, Dacian Cioloş, relatează Politico.

Weber este candidatul propus de Partidul Popular European (PPE) pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Însă înaintea summitului de la Bruxelles la care se va discuta despre cele mai importante poziţii din UE, colegii din parlament ai lui Weber l-au anunţat pe acesta că nu va avea susţinerea grupărilor lor.

„Şefii grupurilor liberale şi social-democrate l-au anunţat oficial pe liderul PPE Manfred Weber că nu va avea voturile lor”, a afirmat Lamberts într-o o conferinţă de presă. Partidul Verzilor nu a luat încă o decizie cu privire la Weber, a precizat Lamberts.

„Trebuie să găsim un acord privind un program. Nu îl avem încă, dar nu excludem pe nimeni”, a afirmat el. Dacian Cioloş, liderul grupării liberale Renew Europe, a confirmat că nu îl va susţine pe Weber.

„Deocamdată nu există o majoritate pentru candidatura lui Weber”, a declarat Cioloş înaintea unei întâlniri de la Bruxelles a liderilor liberali la Palatul Egmont.Cioloş a informat că liberalii o susţin în continuare pe Margrethe Vestager, Comisarul European pentru Concurenţă.

"La acest summit nu se va lua nicio decizie", asigură o sursă a agenţiei dintr-o capitală europeană; de aceeaşi părere sunt şi alte surse din cadrul UE. Analiştii consideră că impasul s-ar putea rezolva prin acordul asupra unui pachet de numiri. "Încă nu există o senzaţie de urgenţă. Avem nevoie de o linie franco-germană, avem nevoie de o majoritate în Parlamentul European. Niciuna din acestea nu există încă, e prea devreme ca oamenii să-şi dea cărţile pe faţă", a declarat un alt diplomat de la Bruxelles.

Parlamentul European urmează să se reunească oficial pentru prima dată pe 2 iulie şi să îşi desemneze noul preşedinte. Dacă săptămâna aceasta nu se va ajunge la un acord, diplomaţii cred că este posibil un nou summit pe 30 iunie, în iulie sau chiar spre sfârşitul lui august, pentru a conveni asupra nominalizărilor.

"Încă suntem într-o fază de început", a declarat un oficial european apropiat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care va conduce lucrările de joi.

"În privinţa BCE, din cauza blocajului franco-german, poate fi de asemenea dificil. E dificil de făcut orice în Europa dacă francezii şi germanii nu sunt într-adevăr de acord".

Diplomaţii şi oficialii nu ştiu pe cine şi-ar dori Macron în funcţiile de conducere. El i-a apreciat public pe daneza Margrethe Vestager, comisar european pentru concurenţă, pe francezul Michel Barnier, negociator-şef pentru Brexit, şi pe social-democratul olandez Frans Timmermans drept candidaţi corespunzători. "Nu vom avea 'candidatul Franţei' deoarece dacă am face asta, am crea diviziuni", a declarat un oficial francez.