Ungaria: Orbán foloseşte pandemia pentru a restricţiona drepturile civile

Legea privind starea de urgenţă permite guvernarea pe termen nelimitat prin decrete. Viktor Orbán se foloseşte de situaţie pentru a restricţiona drepturile civile şi pentru a lua măsuri economice netransparente.

Nu încalcă dreptul european – astfel a calificat recent Comisia Europeană legea privind starea de urgenţă din Ungaria. Premierul Viktor Orbán şi guvernul său au primit verdictul cu mare satisfacţie şi îl invocă acum de fiecare dată când cineva critică legea. Dezafectarea Parlamentului şi atribuirea de puteri dictatoriale lui Viktor Orbán ar fi doar "Fake-News" şi minciuni "ale politicienilor de stânga liberali de la Bruxelles" şi ale "reţelei Soros", spun aproape zilnic politicieni din partidul de guvernământ de la Budapesta, adesea pe un ton ridicat.

Totuşi, criticile la adresa legii ungare de urgenţă continuă. Inclusiv comisara europeană pentru Justiţie Věra Jourová, care a declarat recent că legea respectivă nu încalcă dreptul european, se exprimă între timp mai nuanţat şi cu îngrijorare. Şi Parlamentul European discută despre legea controversată. 

Îngrijorările faţă de lege sunt de fapt justificate. Legea de protecţie anti-coronavirus, adoptată pe 30 martie, permite premierului Viktor Orbán să guverneze prin decret pe termen nelimitat. De această posibilitate, Orbán a profitat până acum din plin: el a emis nu mai puţin de 124 de decrete (până la 12 mai). La acestea se adaugă zeci de alte hotărâri guvernamentale şi ordonanţe ale ministerelor.

Foarte multe legi modificate

Multe decrete limitează puternic activitatea Justiţiei, protecţia datelor, libertatea informaţională şi alte drepturi cetăţeneşti. Legea privind starea de urgenţă prevede că decretele adoptate trebuie să servească luptei împotriva coronavirusului. Dar acest lucru nu se vede în numeroase cazuri, parţial nici nu se face referire directă în unele decrete la combaterea epidemiei. "Se pare că guvernul se foloseşte de situaţie şi modifică un număr uriaş de legi, lucru care ar fi durat mult mai mult prin procedura parlamentară obişnuită", a declarat pentru DW Máté Szabó, de la Societatea pentru Drepturile Libertăţii (TASZ), una din organizaţiile de drepturile omului cele mai importante din Ungaria.

Dacă analizăm sistematic monitorul oficial ungar Magyar Közlöny şi evaluăm decretele, observăm adevărata amploare a modificărilor legislative. În domeniul juridic, procesele civile şi penale pot fi amânate fără un termen concret în timpul stării de urgenţă. Tribunalele nu mai sunt obligate să decidă asupra cererilor făcute de prizonieri şi persoane aflate în arest preventiv. În procese, dispoziţiile interimare în favoarea reclamaţilor nu mai trebuie pronunţate. Anumite proceduri, de exemplu cererile de despăgubiri, nu mai au voie să fie desfăşurate în timpul stării de urgenţă.

La fel de limitate sunt accesul la informaţii şi protecţia datelor: termenul privind informaţiile publice primite de la oficii ale statului a fost triplat, poate să se întindă acum până la 90 de zile. Părţi din directiva europeană de protecţia datelor (GDPR) au fost anulate. Ministerul pentru Inovaţii şi Tehnologie are voie să acceseze numeroase date personale ale cetăţenilor, care sunt obligaţi acum prin lege să ajute în acest demers.

Măsuri economice netransparente

Competenţele forţelor de securitate au fost extinse masiv. Poliţia are dreptul oricând şi oriunde să controleze persoane, armata a primit la rândul ei atribuţii poliţieneşti. Dreptul muncii este practic suspendat – patronatele şi angajaţii au voie, în contracte, să se abată de la numeroase prevederi. 

În multe decrete este vorba de acţiuni economice netransparente sau oportuniste. De exemplu, statul ungar a cumpărat la preţ prea mare o companie energetică, deţinătoare a unei centrale deficitare, de la un prieten şi apropiat al lui Orbán, Lörinc Mészáros, fost coleg de şcoală al premierului ungar şi considerat „om de paie“ al acestuia. Achiziţiile statului trebuie verificate de abia ulterior, nu se prevede niciun termen-limită în acest sens. De asemenea, fondurile structurale europene pot fi acum plătite fără a mai efectua o analiză de risc şi o inspecţie la faţa locului. În plus, 140 de firme considerate relevante pentru sistem, printre care şi filiale ale unor companii străine, au fost plasate sub supraveghere militară, ceea ce înseamnă că Ministerul Apărării de la Budapesta are acum acces la toate documentele de afaceri ale acestora.

Parlament dezafectat

Anumite măsuri vizează direct opoziţia – 50% din fondurile destinate finanţării partidelor sunt reorientate acum spre un fond special anti-corona. Partidul lui Orbán Fidesz nu are defel de suferit, deoarece multe din campaniile sale ideologice se desfăşoară sub sigla guvernului şi sunt plătite chiar din bani publici. Guvernul ungar poate dispune crearea unor zone economice speciale – într-un caz anume, un orăşel condus de opoziţie a rămas astfel fără încasările din impozitul comercial pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Orbán a ordonat şi excluderea automobilelor de la plata taxelor de parcare – acestea sunt o sursă de venit mai ales pentru oraşele mai mari guvernate de opoziţie.

Decretele au valabilitate oficial doar pe timpul stării de urgenţă. Expertul juridic al TASZ Máté Szabó spune însă că numeroase decizii luate acum vor rămâne pe termen lung, fie prin adoptarea unor hotărâri secundare ulterioare decretelor, fie deoarece nu mai pot fi anulate, fiind deja consumate, cum este cazul unor măsuri de ordin economico-financiar. Cel mai grav i se pare acestuia altceva: absenţa oricărui control parlamentar asupra decretelor. În mod normal, Constituţia prevede în caz de situaţie de urgenţă un termen-limită de 15 zile – acesta cade însă total prin prevederile legii de urgenţă. "Oficial, Parlamentul se întruneşte pentru a dezbate legi", spune Máté Szabó. "Dar decretele nu sunt verificate. De aceea, Parlamentul este practic dezafectat."

Keno Versek - Deutsche Welle