Un ziar prooccidental din Ucraina, închis de patronul său deranjat de legea dezoligarhizării
0
Kyiv Post, cea mai veche publicaţie de limbă engleză din Ucraina, şi-a întrerupt apariţia la cinci zile de la promulgarea legii dezoligarhizării.
Omul de afaceri Adnan Kivan, proprietarul acestui ziar începând cu 2018, a disponibilizat in corpore redacţia ziarului.
Ziariştii proaspăt concediaţi de la Kyiv Post au catalogat decizia lui Adnan Kivan ca fiind una politică, legată de legea dezoligarhizării.
„Kyiv Post a fost ucis. Întreaga redacţie a fost concediată de proprietar, dezvoltatorul imobiliar din Odesa Adnan Kivan. @KyivPost este de 26 de ani încoace Vocea Globală a Ucrainei”, a reacţionat pe Twitter Nastasiia Lapatina, ataşând o declaraţie a colegilor săi.
„Încercarea redacţiei de a salva independenţa editorială a Kyiv Post a stârnit opoziţia proprietarului nostru. Considerăm încetarea publicării şi demiterea personalului ziarului ca fiind un act de răzbunare din partea Adnan Kivan”, afirmă Lapatina.
Deşi magnatul cu pricina nu este un jucător oligarhic de primă linie, cel mai probabil acesta a decis să ia atitudine în relaţia cu administraţia prezidenţială, mai ales după ce s-a zvonit că şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak, a făcut presiuni asupra sa în urma dezvăluirilor din Pandora Papers.
Pe fondul exprimării unor îngijorări legate de închiderea Kyiv Post, inclusiv din partea preşedintelui Camerei Americane de Comerţ din Kiev, Kivan a dat asigurări că ziarul îşi va relua activitatea într-o lună cu o nouă echipă. Conform unor surse apropiate lui Kivan, Kyiv Post va reapărea în două ediţii: ucraineană şi rusă.
Democrat, liberal şi proeuropean, Kyiv Post a publicat numeroase dezvăluiri despre practicile corupte ale unor oligarhi. Unul dintre subiectele amplu dezbătute a fost implicarea fostului preşedinte Leonid Kucima în asasinarea unui jurnalist, la începutul anilor 2000.
Legea dezoligarhizării, promulgată vinerea trecută, este una fără precedent şi cu potenţial impact sistemic asupra vieţii social-politice din Ucraina.
Zelenski afirmă că urmăreşte prin această lege să pună capăt influenţei afaceriştilor foarte bogaţi asupra politicii şi să favorizeze „cursul strategic al Ucrainei către integrarea europeană şi euroatlantică”.
„În niciuna dintre ţările europene de succes nu există oligarhi la putere. Aceste state lucrează în interesul cetăţenilor lor şi nu în favoarea celor mai bogaţi. Pentru aceste schimbări au votat cetăţenii noştri în 2019”, a declarat preşedintele ucrainean după promulgarea legii.
„În orice democraţie există mari afaceri. Dar oricât de bogat ar fi un întreprinzător, el trebuie să lucreze conform legii şi în condiţii de egalitate cu restul entităţilor economice. Dacă cineva este obişnuit să cumpere politicieni pentru a eluda legea, chiar şi cei mai înstăriţi vor trebui să uite acest obicei”, a insistat Zelenski.
Noua lege permite Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (SNBO) al Ucrainei să creeze un registru special cu oligarhi, care nu vor mai putea finanţa partide sau mitinguri electorale şi nici să cumpere companii publice.
Treisprezece persoane sunt sancţionate deocamdată în baza noii legi, printre care Rinat Ahmetov, Petro Poroşenko şi Igor Kolomoiski. Capul de afiş al acestei liste îl ţine Viktor Medvedciuk, un deputat prorus şi un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Medvedciuk se află în prezent în arest la domiciliu, fiind acuzat de „înaltă trădare” pentru desfăşurarea de afaceri ilicite în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014, dezvăluirea de secrete de stat şi activităţi în favoarea lui Putin.
Se încarcă comentariile...
