Lumea se află momentan în strânsoarea a două crize ce ne vor afecta pe termen lung. Pandemia de coronavirus ne preocupă zi de zi, ne limitează libertatea şi dăunează economiilor noastre. Însă cealaltă criză, care încinge cu rapiditate planeta noastră, ar putea avea repercusiuni mult mai grave. 

Această lună mai a fost luna cea mai fierbinte de când se fac măsurători, iar temperaturile în unele zone arctice au crescut recent până la 38 de grade. Şi chiar dacă în prezent nu se mai vorbeşte prea mult despre "Fridays for Future", partidele şi politicile verzi sunt în creştere peste tot în Europa. Verzii francezi au obţinut victorii istorice la alegerile pentru primăriile marilor oraşe precum Marsilia, Bordeaux, Lyon şi Strasbourg în urmă cu o săptămână. Primarul socialist al Parisului, Anne Hidalgo, a fost confirmată în funcţie cu sprijinul ecologiştilor, obiectivul declarat al mandatului acesteia fiind transformarea capitalei franceze - sufocată de trafic - într-un "Amsterdam pe Sena", în care să îţi placă să te deplasezi cu bicicleta. 

De fapt, în cele mai mari trei oraşe din Franţa, primarii şi-au asigurat funcţia cu sprijin oferit de ecologişti. Răspunzând acestei situaţii, preşedintele Macron a alocat 15 miliarde de dolari pentru a combate schimbările climatice. O hotărâre impresionantă pentru un partid care a câştigat primul post de primar abia în 2015.

Insula verde devine în sfârşit verde

La începutul acestui an, în februarie, Verzii din Irlanda au obţinut cel mai bun rezultat de până acum în alegerile legislative. După lungi negocieri de formare a guvernului, ecologiştii au decis să se alăture primei mari coaliţii de guvernare din această ţară - cu condiţia ca guvernul să se angajeze în reducerea cu 7 la sută a emisiilor de carbon în fiecare an. Insula verde – cu unul dintre cele mai ridicate niveluri de emisii nocive pe cap de locuitor din Europa - poate deveni acum cu adevărat verde. Verzii irlandezi trebuie să aibă grijă să nu fie folosiţi ca ţapi ispăşitori pentru politicile de austeritate eşuate ale partenerilor de coaliţie.

Lungul marş al Verzilor din Germania către statutul de partid tradiţional este aproape încheiat. Partidul s-a distanţat de imaginea unei formaţiuni de protest, guvernând acum în aproape toate landurile federale. Sondajele la nivel federal arată că, de mai bine de un an, Verzii şi-au consolidat locul al doilea în opţiunile de vot ale electoratului, detronându-i pe social-democraţi. Foarte probabil, acest lucru îi va catapulta în următoarea coaliţie guvernamentală de la Berlin. 

Este o creştere realmente meteorică, dacă ţinem cont că în actualul Bundestag (camera inferioară a Parlamentului german, n.r), ecologiştii formează cel mai mic grup parlamentar. Relaţiile dintre Verzi şi creştin-democraţi se dezgheaţă mai repede decât calota polară. În aceste zile, în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, Partidul Verzilor a felicitat Uniunea Creştin-Democrată cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea formaţiunii conservatoare. O ofertă de coaliţie nu tocmai subtilă!

Poate, deci, mişcarea verde de protest şi anti-partid să se dezvolte într-o adevărată forţă politică, într-o democraţie socială a secolul XXI? Acest lucru nu se va întâmpla probabil peste noapte în Europa. Ecologiştii încă nu au o bază loială, comparabilă cu lucrătorii industriali şi membrii sindicatelor. Partidele verzi sunt deosebit de populare în oraşe, prinzând la oamenii cu studii superioare şi funcţionari publici. 

Sunt implicaţi în chestiuni privind stilul de viaţă, precum mersul pe bicicletă sau reciclarea, dar mai puţin prezenţi în discuţiile ce ţin de politica socială, educaţie, securitate şi alte dosare politice importante. Iar pe subiecte precum vaccinarea, homeopatia şi energia nucleară, ecologiştii pot fi chiar ostili mediului ştiinţific. Ar putea fi dificil pentru ei să se elibereze de astfel de credinţe prosteşti fără a-şi brusca alegătorii fideli.

Planeta are de câştigat cu ecologiştii

Chiar dacă nu se vor afla în fruntea guvernelor naţionale în viitorul apropiat, Verzii pot face ca oraşele noastre să devină mai plăcute. Şi, mai presus de toate, pot împinge partidele de dreapta şi de stânga să îşi asume cea mai mare provocare a acestui secol - încălzirea globală. Reacţia preşedintelui Macron la alegerile locale din Franţa demonstrează acest lucru.

De asemenea, reacţia liderului francez a arătat că planeta câştigă atunci când guvernează Verzii - sau când rivalii lor sunt nevoiţi să adopte idei verzi. Verzii cresc. Şi, deşi s-ar putea să nu fie niciodată dominanţi, iar candidaţii lor să nu ajungă preşedinţi de ţară, ei pot fi o forţă decisivă în politica viitorului.

James Jackson - Deutsche Welle