Pe fostul premier îl cheamă Janez Janša şi e liderul Partidului Democratic Sloven. Seamănă cu Liviu Dragnea, fiindcă a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupţie. Spre deosebire de fruntaşul pesedist, slovenul a mers la puşcărie, fiind eliberat după 6 luni, în urma unei decizii a Curţii constituţionale. Janša are ceva în comun şi cu Orbán Viktor: a fost iniţial liberal, dar cu timpul a îmbrăţişat idei conservatoare, inclusiv aceea că principala provocare politică actuală e stoparea imigranţilor. Premierul maghiar l-a susţinut deschis în campanie, amândoi având, de altfel, o părere bună despre Putin.

A candidat acum şi Marjan Šarec, finalist la prezidenţialele de anul trecut, în faţa lui Borut Pahor. E un actor de profesie, devenit cunoscut pentru că imita politicieni şi intrat mai întâi în politica locală, ca primar. Acum se defineşte ca un Macron sloven. Partidul său se cheamă Lista lui Marjan Šarec. Nu e singurul care-şi foloseşte numele în titulatura formaţiunii: în competiţie a fost şi Partidul Alenka Bratušek, acesta fiind numele primei femei care a ocupat poziţia de prim-ministru în Slovenia şi care va rămâne în analele istoriei UE fiindcă s-a auto-propus pentru o poziţie de comisar european din partea ţării sale.

Dintre cele 29 de formaţiuni politice care au prezentat liste, 13 nu au fost prezente acum patru ani. Unele au nume originale, precum „Să salvăm Slovenia de elite şi de magnaţi”, „Plătitorii de Taxe” sau „Mişcarea Progresăm Împreună”. Campania a abordat teme numeroase: relaţia tensionată cu Croaţia, în urma unui arbitraj internaţional care dă dreptul Sloveniei să aibă acces la Marea Adriatică, starea dezastruoasă a sistemului de sănătate, creşterea salariilor, corupţia.

Din 2014 încoace, în Parlamentul unicameral de la Ljubljana au fost reprezentate şapte partide. Acum vor fi nouă. Învingător a fost Janša, pe locul al doilea s-a clasat Šarec, în timp ce premierul Cerar a câştigat medalia de bronz. Singurul partid care pare dispus să intre în coaliţie cu Janša e Noua Slovenie, dar împreună nu au decât 32 din cele 90 de fotolii parlamentare. Vor urma, deci, negocieri dificile pentru o majoritate. Asta deosebeşte Slovenia şi de România, şi de Ungaria, ţări în care alcătuirea unui guvern a fost o operaţiune simplă.