Un mall şi două posturi de control

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe 27 iulie, s-au împlinit doi ani de când la Nuuk a fost inaugurat primul mall din Groenlanda. Cu această ocazie, s-a constatat că profeţiile care anunţau distrugerea micului comerţ s-au împlinit. Se repetă acolo - la scară mică, fiindcă e vorba despre doar 15 mii de locuitori - ceea ce s-a petrecut în numeroase alte locuri din Europa, mult mai populate: o băcănie nu poate rezista în faţa unui mall.

Tot la finele lui iulie, în capitala Groenlandei s-a inaugurat ceva mult mai important decât un centru comercial, chiar dacă nu atât de sclipitor. Este vorba despre un post de control sanitar pentru peştele capturat de vase din afara UE. Un altul va funcţiona la Sisimiut, orăşel groenlandez locuit de vreo 6.000 de persoane. Cele două oficii sunt gestionate de inspectori danezi, iar de la anul - de unii localnici. De ce sunt importante? Potrivit Arctic Journal, cele două posturi pot aduce economii de circa 2 milioane de dolari pentru pescarii din Groenlanda, care nu vor mai fi obligaţi să caute certificarea sanitară în interiorul Uniunii. În plus, ele vor funcţiona ca porţi de intrare în Europa, pentru vasele din Canada, de pildă. Evoluţia recentă a relaţiei UE-Groenlanda e surprinzătoare.

Să reamintim că, intrată în Europa în 1973, ca parte a Danemarcei, cea mai mare insulă din lume a ieşit din Uniune în 1985, în urma unui referendum. Rigorile impuse de politica de pescuit comună au obligat-o să facă acest pas. Regiune cu o largă autonomie în cadrul regatului danez, Groenlanda trăieşte din peşte: 90 la sută din exporturile sale merg către ţările din Uniunea Europeană. Aceasta îi va acorda circa 200 de milioane de euro, în perioada 2014-2020, pentru a sprijini dezvoltarea durabilă. E foarte puţin, faţă de cele peste 460 de milioane de euro, care vin anual de la Copenhaga.

În general, Groenlanda cere lucruri mărunte de la europeni: de pildă, la 1 aprilie 2014, ea a solicitat o derogare de la felul în care sunt definite în UE „produsele originare", pentru a putea continua prelucrarea creveţilor din specia Pandalus borealis, care sunt prinşi în Canada, nu doar în apele sale. Pe scurt, e vorba despre posibilitatea de a prelucra 2.500 de tone de creveţi. Ei bine, din actele care justifică respectiva cerere rezultă că activitatea cu pricina e făcută de doar 10 oameni. Scară mică.... Sau efort mare! O sugerează şi faptul că, din iulie în septembrie, cele 100 de mii de tone de macrou care revin Groenlandei vor fi pescuite de 31 de vase.

Parlamentul - numit Kalaallit Nunaanni Inatsisartut - este, în orice caz, unul de mici dimensiuni: cei circa 57 de mii de locuitori, din care 40 de mii cu drept de vot, sunt reprezentaţi de 31 de deputaţi. La ultimele alegeri, în 2013, cinci partide au intrat în forul legislativ, cele mai importante fiind Siumut şi Inuit Ataqatigiit.

Primul e membru observator în Internaţionala Socialistă, în vreme ce al doilea este apropiat de aripa ultra-stângistă a verzilor din nordul Europei şi doreşte separarea de Danemarca. Ultima confruntare electorală a fost privită ca o victorie a taberei politice care susţine limitarea influenţei Beijingului în insulă, inclusiv a proiectelor miniere, ce ar include şi aducerea câtorva mii de muncitori chinezi. Pro-europenii au câştigat alegerile, ceea ce explică apropierea din ultima vreme.

Mi-ar fi plăcut să închei rândurile de faţă arătându-vă în ce fel se vorbeşte despre Europa la Nuuk (foto dreapta - localizare pe hartă). Dar cum groenlandeza e prea bizară ca să pot găsi ceva relevant şi sigur, m-am dat bătut după vreo două ceasuri de căutări. O mostră de limbă nu strică, totuşi, mi-am zis, aşa că am copiat mai jos două fraze din prezentarea online a partidului înfrânt în alegerile de acum un an:

image
„Inuit Ataqatiggit nunarput aningaasarsiornikkut naalakkersuinikkullu namminersortoq anguniagaraat, tamannalu pissaaq sutigut tamatigut kingunissalimmik ingerlatseriaaseqarluni. Naalakkersuinikkut sulinermi naligiinneq, akaareqatigiinneq kaammattueqatigiinnerlu aallaviussapput".

Dacă descoperiţi despre ce e vorba, v-aş fi recunoscător pentru orice lămurire...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite