UE şi FMI cumpără un an pentru Grecia. Până când reuşeşte statul să mai ”fenteze” falimentul?

UE şi FMI cumpără un an pentru Grecia. Până când reuşeşte statul să mai ”fenteze” falimentul?

Grecii au organizat trei greve majore în ultimele două luni. FOTO: Reuters

Creditorii internaţionali au restructurat încă o dată o parte din datoria publică a Greciei. În acest fel, statul elen are şanse mai mari să evite  falimentul până în 2014.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europeneşi ai Băncii Centrale Europene (BCE) au reuşit, după luni de negocieri, să finalizeze un nou plan prin care să amâne încă o dată intrarea în incapacitate de plată a Greciei. Pentru a treia oară, creditorii internaţionalişi-au bazat planul pe restructurarea datoriei publice a Atenei. 
 
În prezent, tranşe în valoare de 31,5 miliarde de euro din împrumutul Atenei nu au fost deblocate. Este pentru prima dată când acest lucru se întâmplă din cauza certurilor dintre instituţiile internaţionale, şi nu din cauza disputei dintre Grecia şi creditorii săi. 
 
Practic, se va aplica un set de măsuri precum micşorarea cu până la un punct procentual a dobânzilor pentru împrumuturile Atenei, prelungirea perioadelor de rambursare ale acestora şi un program de răscumpărare de titluri de stat elene de către fondurile de urgenţă ale UE. 
 
Totodată, BCE a acceptat să cedeze către Grecia toate fondurile obţinute din dobânzile pe care statul elen i le plăteşte pentru obligaţiunile suverane. Ca urmare a acestui acord, creditorii au decis să deblocheze o tranşă în valoare de 23,8 miliarde de euro pentru Grecia chiar înainte ca aceasta să fie iar în faţa incapacităţii de plată. 
 
A treia restructurare în doi ani
 
Această nouă restructurare a datoriei este a treia din ultimii trei ani. Iarna trecută, europenii au redus dobânda împrumutului Greciei cu un punct procentual (de la 4,5% la 3,5%)şi prelungirea perioadei de ramburasre de la trei ani laşapte anişi jumătate. 
 
Ulterior, cel de-al doilea acord de finanţare dintre statul elenşi instituţiile internaţionale s-a bazat pe forţarea creditorilor privaţi ai Greciei (bănci, fonduri de investiţii) să accepte pierderi de 50% (adică aproximativ 100 de miliarde de euro) la împrumuturile acordate Atenei. 
 
Economiştii au refuzat însă să relaxeze condiţiile pentru deblocarea următoarelor tranşe din împrumutul Greciei. Ţinta pentru datoria publică a fost ridicată de la 120% la doar 124% din Produsul Intern Brut pentru 2020, deşi chiar oficiali ai Fondului au explicat că un obiectiv mult mai realist ar fi situat la 144% din PIB după. În prezent, datoria publică se ridică la aproximativ 160% din PIB. Măsurile au fost stabilite doar în urma unor runde dure de discuţii. 
 
FMI cerea ca UE să accepteştergerea efectivă a unei părţi din datoria statului, însă planul a căzut după ce nemţii au refuzat categoric, argumentând că o astfel de măsură este ilegală. De cealaltă parte, europenii au cer prelungirea terenului 2020 pentru ca statul să-şi pună finanţele în ordine, cerând doi ani în plus. Propunerea s-a lovit de reticenţa directorului FMI, Christine 
Lagarde. 
 
Statul „fentează“ iar falimentul. Până când?
 
Analiştii rămân însă reticenţi faţă de abilitatea Greciei de a se salva fără o intervenţie majoră din partea statelor din zona euro, care să accepte ştergerea unor datorii. Actuala strategie „împacă“ toate părţile implicate: Atena primeşte suficienţi bani pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, Angela Merkel, iar cancelarul german, a făcut destul pentru a se asigura că Grecia rămâne în zona euro până la alegerile federale de anul viitor pentru Bundestag. 
 
BCE a reuşit să evite ştergerea datoriilor elene pe care le deţine, iar FMI a reuşit
să-i sperie suficient de tare pe europeni pentru a căuta serios soluţii – pentru moment. Fără urmă de îndoială, planul finalizat luni noapte la Bruxelles prezintă şi avantaje majore, pe lângă deblocarea tranşei.
Reprezentanţii instituţiilor europene au înţeles, după lungi insistenţe din partea Fondului, că statul are nevoie de sprijin suplimentar pentru a depăşi criza datoriilor de stat şi, astfel, să nu mai fie  un risc pentru întreaga economie europeană. 
 
Economiştii Fondului au explicat că Grecia trece prin multe suferinţe financiare inutile, având în vedere că majorările de taxe şi tăierile de cheltuieli în vederea reducerii deficitului bugetar sunt anihilate de pierderile de venituri rezultate generate de o economie care, de cinci ani, se află în recesiune.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările