UE consideră „posibil” un acord în decembrie, chiar dacă aceasta este o „provocare enormă”

Un prim acord cu privire la condiţiile divorţului între UE şi Regatul Unit este „posibil” în decembrie, a apreciat vineri preşedintele Consiliului European Donald Tusk, dar cu condiţia avansării în negocieri, mai ales privind contenciosul irlandez, relatează AFP.

El i-a dat un ultimatum de zece zile premierului britanic Theresa May, pentru ca „să constate progrese din partea Regatului Unit în toate subiectele, inclusiv Irlanda”.

Este vorba despre o dată-limită - 4 decembrie -, la care este prevăzută o cină a lui May cu preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

Întâlnirea de vineri, la Bruxelles, între preşedintele Consiliului UE şi premierul britanic - în marja summitului UE-Parteneriatul Estic - era foarte aşteptată, în contextul în care negocierile par blocate de mai multe luni.

„Posibil să se înregistreze progrese suficiente (în cele trei dosare prioritare) în negocierile Brexitului la Consiliul European din decembrie”, a rezumat Tusk pe Twitter, la finalul reuniunii, ”dar asta rămâne o provocare enormă”.

„Tusk a prezentat cronologia dinaintea summitului european din decembrie, cu 4 decembrie ca dată-limită absolută pentru ca Regatul Unit să facă eforturi suplimentare”, a declarat o sursă europeană sub acoperirea anonimatului.

Iar May „a acceptat acest calendar”, a adăugat această sursă.

În urmă cu o săptămână, Tusk a îndemnat-o pe May să-şi facă cărţile până la începutul lui decembrie, dacă vrea să obţină înainte de Crăciun o undă verde a deschiderii negocierilor comerciale post-Brexit.

„Există în continuare probleme cu privire la diverse subiecte pe care le negociem, care trebuie rezolvate”, a recunoscut Theresa May la plecarea de la Bruxelles, subliniind însă „atmosfera pozitivă în discuţii şi sentimentul sincer” de a vrea ”să progresăm împreună”.

Conducătoarea britanică a avut, de asemenea, întâlniri bilaterale, vineri, cu Lituania, Belgia şi Danemarca, dar şi o întreverede - neprogramată - cu Angela Merkel, cancelarul în exerciţiu al Germaniei.

Celelalte 27 de state membre UE apreciază că doar angajamente clare din partea Londrei vor permite să se încheie prima fază a negocierilor cu privire la Brexit, concentrate asupra organizării unei retrageri britanice ordonate, la sfârşitul lui martie 2019.

„Negocierile fac progrese”, a dat asigurări, în ceea ce-l priveşte, Jean-Claude Juncker, confirmând că ”faza conclusivă începe pe 4 decembrie”.

Potrivit presei britanice, premierul, a cărei fragilitate politică îngrijorează Bruxellesul, a obţinut săptămâna aceasta un acord - în cadrul Guvernului său - să propună să plătească aproximativ 40 de miliarde de euro în vederea încheierii socotelilor cu UE, dublu faţă de suma pe care o avea în vedere până acum.

Britanicii „sunt pe cale să evolueze, ei sunt pe cale să pregătească terenul în opinia lor publică”, a apreciat o sursă europeană apropiată negocierilor.

În ceea ce-i priveşte pe europeni, evaluarea facturii este mai apropiată de suma de 60 de miliarde de euro, în pofida faptului că Comisia Europeană - care negociază în numele Celor 27 - nu a prezentat vreodată în mod eoficial vreo sumă.

PROBLEMA IRLANDEZĂ

UE reclamă de asemenea „progrese suficiente” în problema drepturilor europenilor care trăiesc în Marea Britanie după Brexit şi asupra consecinţelor divorţului asupra frontierei dintre Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.

Un acord de etapă asupra tuturor celor trei subiecte este considerat indispensabil de către Cei 27 pentru a accepta negocieri cu privire la relaţia viitoare cu Londra, mai ales cea comercială.

În cadrul unui summit - prevăzut în 14-15 decembrie la Bruxelles - ei vor spune dacă acceptă să deschidă această a doua fază, pe care Regatul Unit abia aşteaptă s-o înceapă.

În cazul unui refuz la acest summit, această perspectivă va fi amânată în ”februarie sau martie”, avertizează un oficial UE de rang înalt.

Întâlnirea dintre Tusk şi May a consacrat o „atenţie deosebită asupra modului cum să se asigure susţinerea Irlandei” în vederea trecerii la etapa a doua, a subliniat aceeaşi sursă europeană.

Tensiunile au crescut cu un nivel în ultimele săptămâni, pe tema dosarului irlandez.

Dublinul se teme de o reintroducere a unei frontiere „dure” cu Irlanda de Nord - cu posturi de frontieră - care ar fragiliza Acordul de pace din 1998 care a pus capăt unei perioade de 30 de ani de război civil.

Este necesar să se înregistreze progrese în negocieri „într-un sens care să evite o frontieră «dură» pe Insula Irlandei”, a repetat vineri ministrul irlandez de Externe Simon Coveney, care s-a întâlnit cu negociatorul şef al Brexitului din partea UE Michel Barnier.

Londra „va trebui să dea asigurări credibile cu privire la modul în care va evita o frontieră «dură» înainte de 4 decembrie, deoarece persistă o (poziţie) vagă în legătură cu modul în care se poate face acest lucru”, a subliniat sursa europeană citată.