Ucraina, încotro? Care sunt „liniile roşii” ale populaţiei în negocierea dintre Moscova şi Kiev în perspectiva soluţionării conflictului din Donbas (II)
0
Dacă în episodul precedent, din 2 august 2021, am cercetat, cu precădere, sondajele de opinie din Ucraina din anul 2014, tocmai pentru a surprinde, la cald, atitudinea populaţiei faţă de conflictul separatist din Donbas, în acest al doilea episod al serialului nostru consacrat Ucrainei ne vom concentra pe evoluţia sondajelor din această ţară pe chestiunea „liniilor roşii”,
aşa cum sunt concepute de către populaţie în perspectiva negocierilor Kievului cu Moscova provind conflictul separatist din Donbas (pentru prima parte a acestui serial, vezi aici).
După cum s-a constatat anterior, la casele de sondare KIIS şi Rating există un acord majoritar confirmat şi de Centrul Razumkov în privinţa susţinerii negocierilor şi acceptarea anumitor compromisuri ca fiind o modalitate de depăşire a conflictului armat din Donbass, astfel că, în medie, 50 la sută dintre respondenţi în cele 6 sondaje realizate pe parcursul anilor 2016 – 2019 au considerat că ar trebui să fie de acord cu unele compromisuri, de dragul păcii, în vederea soluţionării conflictului din estul Ucrainei, dar nu cu toate, după cum s-a putut analiza detaliat în Tabel 17, din primul episod.
Tabel 17: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „negocierile sunt în curs de desfăşurare cu privire la modalităţile de depăşire a conflictului armat din Donbass. Credeţi că este necesar să se facă compromisuri cu Rusia şi cu liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Luhansk, de dragul păcii?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
În continuare vom analiza condiţiile în care opinia publică ucraineană ar fi de acord cu unele compromisuri şi care ar fi acestea de fapt, prin prisma răspunsurilor pe care le-au acordat în cadrul chestionarelor propuse de Centrul Razumkov de-a lungul ultimilor ani. Astfel, se poate observa faptul că ucrainenii consideră în mare măsură inacceptabil ca să se desfăşoare alegeri locale în Doneţk şi Luhansk în condiţiile cerute de militanţi, o medie de 65 la sută s-a exprimat în acest sens, după cum se poate analiza în Tabel 23. De asemenea, opinia publică are o atitudine negativă faţă de acordarea amnistiei depline tuturor celor care au luat parte în luptele din Donbass, în proporţie de 61 la sută (Tabel 24).
Tabel 23: Tabel care reflectă atitudinea respondenţilor faţă de desfăşurarea alegerilor locale în condiţiile cerute de militanţi din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
Tabel 24: Tabel care reflectă atitudinea faţă de amnistie deplină tuturor celor care au luat parte în luptele din Donbass din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
Alte două tematici asupra căreia se manifestă o opoziţie (56%) din partea majorităţii respondenţilor este formarea poliţiei locale, a instanţelor şi a parchetului din regiunea Luhansk şi Doneţk exclusiv din partea reprezentanţilor locali, precum şi atitudinea faţă de acordul asupra unor relaţii politice şi economice speciale dintre teritoriilor necontrolate temporar de către Ucraina cu Rusia (52%), după cum se poate confirma în Anexele 25 şi 26.
Tabel 25: Tabel care reflectă atitudinea faţă de formarea poliţiei locale, a instanţelor şi a parchetului din regiunea Lugansk şi Doneţk exclusiv din partea reprezentanţilor locali din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
Tabel 26: Tabel care reflectă atitudinea faţă de acordul asupra relaţiilor politice şi economice speciale ale teritoriilor necontrolate temporar cu Rusia din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
Atunci când vine vorba de a acorda şi consacra în Constituţia Ucrainei un „statut special” anumitor teritorii din regiunile Doneţk şi Luhansk, se poate constata că există în medie o proporţie de 50 la sută care se împotriveşte, însă conform evoluţiei rezultatelor din ultimul an, se înregistrează o oarecare descreştere în rândul celor care se exprimă negativ în această privinţă, în timp ce proporţia celor care sunt de acord cu acest aspect este într-o uşoară creştere (a ajuns la 36%), ceea ce poate fi indicatorul unui eventual compromis pe care societatea ucraineană ar putea să-l accepte în vederea soluţionării conflictului din estul ţării (Tabel 27).
Această observaţie poate fi susţinută şi de rezultatele sondajului realizat în iulie 2019 de către KIIS şi cel din aprilie 2019 de către Rating, atunci când întrebarea specifică redactată în chestionar a fost destul de explicită şi atotcuprinzătoare de sens şi conţinut, precum: „Dacă încetarea ostilităţilor şi soluţionarea paşnică a conflictului de la Donbass ar necesita acordarea autonomiei în Ucraina a teritoriilor necontrolate ale regiunilor Doneţk şi Luhansk („DPR” şi „LPR”), aţi susţine o astfel de propunere?”, iar rezultatele sunt pertinente, fiindcă se identifică o majoritate fragilă de 48 la sută la Razumkov şi de 49 la sută la Rating care ar susţine acest lucru, în timp ce rezultatele anterioare au expus doar ceva mai mult de o treime din respondenţi care ar fi de acord cu atribuirea unui statut special regiunilor care nu se află deocamdată sub controlul autorităţilor ucrainene (Tabel n).
Tabel 27: Tabel care reflectă atitudinea de a acorda şi consacra în Constituţie un „statut special” al anumitor teritorii din regiunile Doneţk şi Lugansk din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2020.
Tabel 28: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „dacă încetarea ostilităţilor şi soluţionarea paşnică a conflictului de la Donbass ar necesita acordarea autonomiei în Ucraina teritoriilor necontrolate ale regiunilor Doneţk şi Luhansk („DPR” şi „LPR”), aţi susţine o astfel de propunere?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în iulie 2019.
Tabel 29: Diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „aţi susţine decizia de a acorda autonomie în Ucraina teritoriilor necontrolate din regiunile Donetsk şi Luhansk pentru a înceta ostilităţile şi a rezolva conflictul de la Donbass în mod paşnic?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în aprilie 2019.
Tabel 30: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „care este soluţia la problema teritoriilor necontrolate din regiunile Donetsk şi Luhansk pe care o susţineţi?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în aprilie 2019.
Un alt aspect interesant este faptul că ucrainenii nu au susţinut într-o mare proporţie decizia de a bloca fluxurile comerciale din teritoriile regiunilor Donetsk şi Luhansk, controlate de aşa-numitele RPL şi RPD, în 2017, iar conform sondajului realizat în acel an de către Rating, s-a putut constata că opinia publică era împărţită aproape în mod egal între cei care susţin sau nu această iniţiativă a autorităţilor ucrainene, raportul fiind de 43 la sută pentru faţă de 40 la sută împotrivă şi cu cei 17 la sută indecişi, după cum se poate vedea în Tabel 30. Totuşi atunci când respondenţii au fost chestionaţi de către Centrul Razumkov, ulterior, dacă ar trebui să înceteze blocajul rutier şi să se reia comerţul cu „RPL” şi „RPD”, segmentul celor care ar considera drept inacceptabil acest gest a rămas acelaşi de 43 la sută, în timp ce proporţia non-răspunsurilor a crescut până la 26 la sută în medie, iar numărul celor care ar susţine această formă de boicot este într-o uşoară creştere, după cum se poate consulta Tabel 31.
Tabel 30: Diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „susţineţi decizia de a bloca fluxurile comerciale din teritoriile regiunilor Donetsk şi Luhansk, controlate de aşa-numitele RPD şi RPL?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în iunie 2017.
Tabel 31: Tabel care reflectă atitudinea faţă de încetarea blocajului rutier şi reluarea comerţului cu „DPR” şi „LPR” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de către Centrul Razumkov în anii 2018 şi 2019.
Fluctuaţii au fost înregistrare şi cu referire la rezultatele despre atitudinea respondenţilor faţă de desfăşurarea unor negocieri directe ale autorităţilor ucrainene cu liderii autoproclamaţilor „RPD” şi „RPL”, iar dacă în primele sondaje ale celor de la Centrul Razumkov numărul celor care ar fi fost de acord era la egalitate cu al celor care s-ar fi împotrivit (38%), din ultimele rezultate consultate în Tabel 32, se poate identifica o uşoară creştere a proporţiei celor care susţin un dialog direct cu liderii separatişti, iar în rezultatele casei de sondare de la Rating din aprilie 2019, sondaj realizat imediat după alegerile prezidenţiale din Ucraina, se poate identifica chiar o proporţie de până la 55 la sută. Mai mult decât atât, în cadrul aceluiaşi sondaj, 75 la sută dintre respondenţi consideră că noul preşedinte ales ar trebui să intre într-un dialog direct cu Rusia pentru a stabili pacea în estul ţării (Tabel 33).
Tabel 32: Tabel care reflectă atitudinea faţă de desfăşurarea unor negocieri directe cu liderii autoproclamaţilor „RPD” şi „RPL” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de către Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2018-2020.
Tabel 33: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebările: „ar trebui preşedintele Ucrainei să intre într-un dialog direct cu Rusia pentru a stabili pacea în estul ţării?” şi „ar trebui Preşedintele Ucrainei să intre într-un dialog direct cu liderii aşa-numitelor „RPL” şi „RPD” pentru a stabili pacea în estul ţării?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în aprilie 2019.
De altfel, războiul din Donbass reprezintă principala preocupare a cetăţenilor ucraineni, conform tuturor sondajelor care au cercetat problemele sociale şi cele mai mari preocupări din Ucraina de la mai multe case de sondare. Principala problemă identificată de respondenţi a fost întotdeauna războiul din estul Ucrainei, după care urmează îngrijorările de ordin economico-social, precum ar fi nivelul de trai, salarii şi pensii mici, situaţia economică în ansamblu, şomajul, creşterea preţurilor sau mai nou, corupţia (Tabel 34). Acest lucru explică deschiderea pe care ucrainenii o au la nivel public faţă de negocieri şi susţin un dialog cu separatiştii sau autorităţile Federaţiei Ruse.
Tabel 34: Tabel care reflectă cele mai grave trei probleme în viziunea respondenţilor din cadrul chestionarului sondajelor realizate de către Centrul Razumkov, KIIS şi Rating pe parcursul anilor 2016-2020.
Totuşi trebuie luat în considerare că ucrainenii se împotrivesc cel mai mult faţă de separarea teritoriilor din Donbass de Ucraina (73%), recunoaşterea anexării Crimeii (70%) şi faţă de introducerea unui sistem federal în Ucraina (63%), conform rezultatelor din cadrul sondajului realizat de Centrul Razumkov din octombrie 2019, iar într-o proporţie mai mică se împotrivesc faţă de stabilirea unor contacte comerciale, economice şi financiare cu „DPR” şi „LPR” (47%), încetarea finanţării teritoriilor ocupate de „DPR” şi „LPR” (44%) şi restabilirea controlului militar al Ucrainei asupra teritoriilor „DPR” şi „LPR” (52%), conform Anexei 35.
Tabel 35: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce paşi pentru a stabili pacea în Donbass aţi sprijini?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Centrul Rakumkov în octombrie 2019.
Faţă de iniţiativa noului preşedinte ales Volodimir Zelenski de a transforma regiunile controlate din Doneţk şi Luhansk într-o zonă economică liberă în speranţa de a putea facilita reintegrarea zonelor ocupate temporar prin atragerea investiţiilor, aproape majoritatea ucrainenilor (45%) s-a manifestat împotrivă, în timp ce pentru susţinerea acestei idei au optat 33,5 la sută dintre respondenţi, numărul non-răspunsurilor fiind de 20,5 la sută (Tabel 36). O proporţie destul de mare de non-răspunsuri s-a manifestat şi atunci când aceştia au trebuit să explice că înseamnă în percepţia lor o „zonă economică liberă”, iar aproape o treime dintre respondenţi nu au putut răspunde la această întrebare, probabil din cauza necunoaşterii şi dezinteresului faţă de acest subiect (Tabel 37).
De asemenea, ucrainenii ar fi de acord cu introducerea unor forţe de menţinere a păcii pe teritoriul „RPD” şi „RPL” într-o proporţie de 57 la sută (în medie), conform sondajelor realizate de Centrul Razumkov, după cum se poate observa în Tabel 38. O majoritate care susţine introducerea unor asemenea forţe a fost identificată şi de către Rating, acolo unde 55 la sută dintre respondenţi ar susţin o misiune ONU pe teritoriul din Donbass, însă fără vreun contingent rus, conform Anexei 39.
Tabel 38: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce părere aveţi despre propunerea de a introduce forţe de menţinere a păcii pe teritoriul „RPD” şi „RPL”?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Rakumkov în anii 2017-2019.
Tabel 39: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „în ce măsură susţineţi următoarele iniţiative pentru rezolvarea conflictului din Donbass?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în octombrie 2019.
De asemenea, se identifică o majoritate care se împotriveşte acordării limbii ruse statutului de limbă de stat în proporţie de 53 la sută, conform Centrului Razumkov (Tabel 40), deşi în anul 2015 (Tabel 16) casa de sondare KIIS a înregistrat o deschidere de 48 la sută a cetăţenilor ucraineni faţă de acceptarea limbii ruse ca cea de-a doua limbă de stat de dragul păcii din Donbass, alături de cea ucraineană. În acelaşi timp, cei de la Rating au monitorizat acest aspect până în anul 2017, iar trendul celor care nu ar fi de acord cu acest lucru a crescut semnificativ până la 63 la sută, după cum se poate observa în Tabel 41. În cele mai recente sondaje, realizate de KIIS, respondenţii susţin doar în proporţie de 30 la sută că în viitor, în Ucraina limba rusă va deveni a doua limbă de stat, în timp ce aceştia sunt convinşi în mod majoritar (56%) că Ucraina va trece în principal la limba ucraineană. Totuşi se identifică un segment important care susţine că limba rusă reprezintă o moştenire istorică a Ucrainei care trebuie dezvoltată (49%) şi nu ar fi o formă de ameninţare la adresa independenţei Ucrainei (28%).
Tabel 40: Tabel care reflectă atitudinea faţă de amendamentele la Constituţie privind acordarea limbii ruse statutului de limbă de stat din cadrul chestionarului sondajelor realizate de către Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2020.
Tabel 41: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „susţineţi acordarea statutului de limbă de stat limbii ruse?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating în anii 2009-2017.
În episodul următor vom cerceta relaţionarea cu Rusia şi poziţionarea cetăţenilor ucraineni faţă de acest stat, precum şi cum au fost afectate relaţia dintre Ucraina şi Rusia de recentele evenimente conflictuale.
(va urma)
Analiză de Cristina Melnic, absolventă a Masterului de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe spaţiul ex-sovietic.
Se încarcă comentariile...
