Ucraina, în chinul reformelor cerute de occidentali

Trei membri ai Gărzii Naţionale au fost ucişi, iar 141 de persoane au fost spitalizate în urma exploziei şi ciocnirilor care au avut loc luni în cursul unei manifestaţii în faţa Parlamentului de la Kiev, cea mai sângeroasă de la „Revoluţia Demnităţii“ care a dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, în februarie 2014.

Descentralizarea puterii în Ucraina, susţinută în Parlament

Câteva sute de naţionalişti radicali, unii dintre ei înarmaţi, s-au adunat luni dimineaţă în faţa clădirii Radei Supreme (Parlamentul unicameral al Ucrainei) şi au încercat să pătrundă în interior în timp ce deputaţii votau, la propunerea preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, în favoarea unor amendamente constituţionale care întăresc descentralizarea puterii.

Amendamentele constituţionale privind descentralizarea puterii, care acordă mai multă autonomie regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul prorus al Ucrainei, au fost adoptate, în primă lectură, cu 265 de voturi pentru, 87 împotrivă şi cinci abţineri, în pofida faptului că, luni dimineaţă, mai mulţi deputaţi ai Partidului Radical al lui Oleg Liaşko - din coaliţia guvernamentală - au ocupat prezidiul, încercând să blocheze votul.

Naţionaliştii radicali ucraineni denunţă un act de capitulare în faţa Kremlinului

Cu toate că iniţiativa privind descentralizarea puterii a primit un sprijin larg în Parlament, ciocnirile dintre forţele de ordine şi mulţimea furioasă din stradă arată cât de greu va avea loc procesul de reforme în Ucraina, o ţară sărăcită, instabilă şi înarmată, scrie Bloomberg.

Formaţiunea politică ultranaţionalistă Svoboda şi Partidul Radical au organizat protestele pentru că, potrivit lor, proiectul de lege privind descentralizarea este primul pas către autonomie pentru zonele ocupate de separatiştii proruşi din Donbas (regiunile Doneţk şi Lugansk). „Amendamentele constituţionale întăresc statutul special al regiunii Donbas şi reprezintă un act de capitulare în faţa Kremlinului“, a apreciat Svoboda într-un comunicat.

Petro Poroşenko critică o acţiune antiucraineană a radicalilor naţionalişti

Ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a denunţat ciocnirile din faţa Parlamentului de la Kiev, acuzându-i pe ultranaţionaliştii din Svoboda de declanşarea violenţelor.

Preşedintele Petro Poroşenko a criticat la rândul său violenţele, promiţând o pedeapsă severă pentru cei vinovaţi. „A fost o acţiune antiucraineană, ai cărei organizatori, fără excepţie, trebuie sever pedepsiţi“, a spus Poroşenko, făcând în mod clar aluzie la Svoboda.

Uniunea Europeană s-a declarat la rândul său extrem de îngrijorată de violenţele izbucnite la Kiev între manifestanţii de extremă dreapta şi forţele de ordine. „Acest proces (de reformă) nu trebuie pus în pericol de violenţe. Incidentele de astăzi sunt foarte îngrijorătoare“, a subliniat Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, citată într-un comunicat.

De asemenea, Germania a calificat drept „inacceptabile“ violenţele comise la Kiev. „Condamnăm în cei mai duri termeni revoltele sângeroase care au avut loc astăzi (luni) în faţa Parlamentului de la Kiev“, se mai arată într-un comunicat al Ministerului de Externe german.

În schimb, Svoboda a acuzat autorităţile de la Kiev de „planificarea unei provocări împotriva patrioţilor ucraineni“.

Elementele destabilizatoare, probabil în rândul naţionaliştilor ucraineni

Autorităţile de la Kiev ar putea căuta elemente de implicare a Rusiei în ciocnirile sângeroase de luni, dar s-ar putea să găsească vinovaţi doar în rândul naţionaliştilor ucraineni, care doresc să lupte până la capăt împotriva Rusiei şi separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, comentează Bloomberg.

Douăzeci şi opt de persoane au fost arestate în urma exploziei şi ciocnirilor de la Kiev, dintre care aproximativ 20 de membri ai Svoboda. Bărbatul acuzat de provocarea exploziei cu ajutorul unei grenade, Igor Humeniuk, în vârstă de 24 de ani, a fost de asemenea arestat. El este un susţinător al Svoboda şi a petrecut recent opt luni pe linia de front din estul Ucrainei.

Iuri Şuhevici, unul dintre deputaţii Partidului Radical care au ocupat prezidiul, a criticat aspru amendamentele constituţionale, considerându-le drept o „trădare a intereselor naţionale ale Ucrainei“, deoarece acestea acordă prea multă autonomie regiunilor separatiste.

În plus, el a denunţat rolul Uniunii Europene în acest caz. „Europa ne vinde şi renunţă la noi aşa cum a făcut cu Cehoslovacia în 1939“, a spus Iuri Şuhevici, fiul unui cunoscut fost colaborator nazist. „Aceasta este o umilire a demnităţii naţionale a ucrainenilor“,a mai spus el.

Proiectul de lege adoptat în primă lectură luni, un aspect minor din cadrul particularităţilor unei autoguvernări locale

Proiectul de lege privind descentralizarea adoptat luni în primă lectură acordă mai multe competenţe consiliilor aleşilor regionali şi locali, în special celor din zona aflată în prezent sub controlul separatiştilor proruşi. Acest proiect autorizează în special organizarea unei „poliţii populare“.

Însă, contrar aşteptărilor separatiştilor, acesta nu confirmă definitiv statutul de semiautonomie al teritoriilor aflate sub controlul lor. Potrivit textului, acest statut trebuie să fie determinat printr-o lege separată şi numai timp de trei ani.

Petro Poroşenko a apărat proiectul, apreciind că este în concordanţă cu cererile Uniunii Europene privind reforma politică şi cu Acordul de pace semnat pe 12 februarie la Minsk. El a precizat că proiectul de lege face referire la „un aspect minor din cadrul particularităţilor unei autoguvernări locale“, în comparaţie cu cererile de federalizare înaintate de Rusia. Fără această lege, „soarta unei coaliţii internaţionale proucrainene ar fi în mod semnificativ ameninţată“, a avertizat el.

Presiuni occidentale pentru adoptarea legii privind descentralizarea

De fapt, Statele Unite şi Uniunea Europeană au exercitat constant presiuni asupra autorităţilor de la Kiev pentru adoptarea legii privind descentralizarea. Victoria Nuland, asistenta secretarului de Stat american pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice, a efectuat o vizită în iulie la Kiev, cu ocazia căreia s-a întâlnit cu deputaţi ucraineni care se opun proiectului pentru a încerca să-i convingă să-şi schimbe poziţia. Ea nu a reuşit. Cinci dintre cei şase deputaţi cu care s-a întâlnit au votat împotrivă.

De asemenea, votul din Parlamentul ucrainean a fost discutat pe 24 august, la Berlin, de către cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi Petro Poroşenko.

Luni, Federica Mogherini şi-a exprimat sprijinul pentru Guvernul ucrainean, afirmând că proiectul de lege privind descentralizarea „va înlesni punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk“.

Totodată, Departamentul de Stat american a salutat votul din Parlamentul de la Kiev, calificându-l drept „un pas important către buna guvernanţă“.

Însă, pentru adoptarea finală a amendamentelor constituţionale, Poroşenko are nevoie de 300 de voturi din partea celor 423 de membri ai Parlamentului ucrainean.

Reforma constituţională, considerată o cale de aplanare a conflictului armat din estul Ucrainei

Reforma constituţională în Ucraina, care include o „descentralizare“ pentru estul separatist prevăzută în Acordul de pace de la Minsk, este văzută de europeni drept o cale de aplanare a conflictului armat din estul Ucrainei, soldat cu peste 6.800 de morţi în cele 16 luni de violenţe.

Aliaţii din Occident ai Kievului consideră că oferă astfel preşedintelui rus Vladimir Putin o ofertă onorabilă pentru a da înapoi în estul Ucrainei. Dar nu se ştie dacă această abordare va funcţiona.

Până în prezent, ţinând cont de situaţia economică precară a Rusiei ca urmare a sancţiunilor occidentale şi scăderii preţului petrolului, Putin pare dispus să joace aceeaşi carte cu Merkel şi Hollande şi să accepte un compromis. Pe 29 august, el a vorbit la telefon  cu cei doi lideri europeni şi s-a declarat de acord cu „o încetare totală a focului“ începând cu 1 septembrie. A doua zi de la acest anunţ, luptele din estul Ucrainei au încetat, după mai multe săptămâni de violenţe.

Separatiştii proruşi din Doneţk şi Lugansk intenţionează să organizeze referendumuri de aderare la Rusia

Separatiştii proruşi din estul Ucrainei apreciază, însă, propunerea lui Poroşenko drept insuficientă şi iau în calcul organizarea unor alegeri locale în această toamnă.

În plus, potrivit gazeta.ru., separatiştii din republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk ar putea organiza referendumuri de aderare la Rusia, aşa cum a avut loc în peninsula ucraineană Crimeea, anexată în martie 2014.

Citând surse apropiate Kremlinului, publicaţia rusă scrie că o decizie în acest sens va fi luată după aflarea rezultatelor de la alegerile locale care vor avea loc pe 18 octombrie şi 1 noiembrie.

Aceste referendumuri nu vor crea obligaţii legale pentru Moscova, dar aceasta s-ar putea folosi de ele pentru a ţine în şah Kievul, mai scrie gazeta.ru.

Separatiştii din Doneţk şi Lugansk au proclamat independenţa celor două regiuni faţă de Ucraina după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici şi formarea unui Guvern proeuropean la Kiev.

Naţionaliştii radicali, un pericol pentru reforme în Ucraina

Odată cu apropierea alegerilor locale din toamnă, radicalii naţionalişti ucraineni pot deveni un pericol major pentru Petro Poroşenko şi premierul Arseni Iaţeniuk, mai ales că cei doi nu au reuşit să îşi îndeplinească promisiunile privind revigorarea economiei şi s-au arătat nehotărâţi în ceea ce priveşte ruperea legăturilor cu oligarhii, scrie Bloomberg.

Cota de încredere a partidului lui Iaţeniuk Batkivşcina a scăzut sub pragul electoral şi acesta are nevoie de o alianţă cu Blocul Poroşenko pentru a se menţine la putere. Cota de încredere a lui Poroşenko este foarte puţin afectată, dar acuzaţiile că acţiunile sale favorizează îndeplinirea dorinţelor lui Putin ar putea afecta partidul său.

Deşi majoritatea ucrainenilor îşi doresc încetarea violenţelor şi instabilităţii, totuşi, un contingent relativ mic, dar supărat şi bine înarmat, vrea să meargă până la capăt împotriva separatiştilor proruşi şi Rusiei. Ciocnirile sângeroase care au avut loc luni reprezintă încă o dovadă că violenţa poate escalada oricând în această fostă republică sovietică. Prin urmare, până la normalizare, Ucraina mai trebuie să parcugă o cale lungă, conchide Bloomberg.