Trupe ruseşti intervin în mod direct în lupte în estul Ucrainei. Kievul cere UE sprijin militar după „invazia rusă”

Trupe ruseşti intervin în mod direct în lupte în estul Ucrainei. Kievul cere UE sprijin militar după „invazia rusă”

Soldati ucraineni aflati la granita cu Rusia FOTO Getty Images

Ambasadorul american în Ucraina Geoffrey Pyatt a acuzat joi Rusia că este „implicată în mod direct“ în confruntările armate dintre rebelii proruşi şi forţele guvernamentale în estul ţării, relatează AFP. Totodată, Kievul a anunţat că „trupe ruse au cucerit un oraş strategic de la frontieră”. Ucraina a cerut încă o dată Uniunii Europene „sprijin militar de anvergură”, ca urmare a „invaziei nedisimulate” a armatei ruse în Ucraina.

Ştiri pe aceeaşi temă

După o mobilizare impresionantă a armatei ruse la graniţele Ucrainei, Kievul şi SUA anunţă acum că soldaţii ruşi s-au implicat direct în luptele din estul ţării, unde armata ucraineană se confruntă cu separatiştii proruşi alimentaţi de Rusia. 
 
Kievul susţine că ruşii au cucerit un oraş strategic de graniţă şi cer încă o dată „sprijin militar de anvergură” din partea UE pentru ceea ce numesc o „invazie rusă nedisimulată” în Ucraina. Bruxelles-ul nu a recunoscut însă invazia şi a transmis un răspuns catalogat de ucraineni drept „profund dezamăgitor” şi „şocant”. 
 
 
UPDATE 19.09 Matteo Renzi i-a transmis lui Vladimir Putin că intrarea trupelor ruse în Ucraina este intolerabilă. Matteo Renzi, premierul Italiei - ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene -, l-a sunat joi pe preşedintele rus, Vladimir Putin, transmiţându-i că "intrarea" trupelor ruse în estul Ucrainei este o „escaladare intolerabilă" a crizei, relatează AFP.
 
„Intrarea trupelor ruse pe teritoriul ucrainean este o escaladare intolerabilă, ale cărei consecinţe vor fi foarte grave", se arată într-un comunicat al Guvernului italian.
 
Similar, premierul britanic David Cameron a declarat că Rusia se expune unor "noi consecinţe" dacă nu încetează ingerinţele în Ucraina. Rusia trebuie să retragă tancurile trimise în Ucraina, afirmă premierul Marii Britanii, David Cameron, avertizând că Moscova riscă să se confrunte cu "noi consecinţe" dacă nu va fi găsită o soluţie politică la criză.
 
"Pur şi simplu, nu este suficient să existe discuţii la Minsk în timp ce tancurile ruse continuă să traverseze frontiera spre Ucraina. Aceste activităţi trebuie să înceteze imediat", a declarat Cameron, conform Reuters.
 
"Îndemnăm Rusia să adopte o altă cale şi să găsească o soluţie politică la criză. În caz contrar, în mod sigur vor exista consecinţe supimentare", a avertizat Cameron.
 

UPDATE 19.06 Kievul susţine că a avut o confruntare cu un grup în misiune de recunoaştere venit din Crimeea. Autorităţile ucrainene au afirmat joi că forţele lor au avut o confruntare cu un grup în misiune de recunoaştere care a intrat pe teritoriul ucrainean din Crimeea, aflată sub control rus din martie, relatează AFP.

"Miercuri seara, grănicerii din regiunea Kherson (...) au luptat împotriva unui grup în misiune de recunoaştere venit din Crimeea şi au respins atacul", a declarat Consiliul naţional de securitate şi apărare ucrainean într-un comunicat.
 
Regiunea Kherson legată de Crimeea printr-un istm se află în sudul Ucrainei. Ea nu s-a confruntat cu violenţe de la începutul conflictului între rebelii proruşi şi forţele guvernamentale. Regiunea este situată la peste 400 de kilometri distanţă de regiunea Doneţk (est), epicentrul luptelor.
 
Aceste acuzaţii intervin în timp ce Kievul a acuzat trupele ruseşti că au preluat controlul asupra mai multor localităţi din sudul regiunii Doneţk, între care oraşul de coastă Novoazovsk, în apropiere de frontiera rusă, generând temeri privind o ofensivă mai extinsă.
 
Purtătorul de cuvânt militar ucrainean Andrii Lisenko a acuzat armata rusă că se poziţionează în nordul Crimeei. Peninsulă ucraineană cu majoritate rusofonă, Crimeea a fost anexată în martie de Rusia după trei săptămâni de ocupaţie şi un referendum de alipire considerat ilegal de Occident.
Armata şi marina ucraineană au părăsit Crimeea fără luptă.
 

UPDATE 17.20 Consiliul de Securitate al ONU se va reuni de urgenţă la ora 19.00 a României pentru a analiza ultimele evoluţii din Ucraina. 

UPDATE 16.08 Separatiştii din estul Ucrainei dau încă o dată de gol intervenţia directă a Rusiei. „Soldaţi ruşi activi luptă alături de noi pentru că au preferat să nu-şi petreacă vacanţele pe plajă, ci aici, alături de fraţii lor, care luptă pentru libertate”, a declarat Aleksandr Zakharchenko, un comandant separatist şi autointitulat premier al aşa-zisei Republici Populare Doneţk, într-un interviu pentru televiziunea de stat a Rusiei. 

 
Iar informaţia este confirmată şi de cealaltă parte a graniţei. Ilia Gorelih, un membru al trupelor speciale ucrainene, decorat în numeroase ocazii pentru misiunile la care a participat, a publicat pe contul său de Instagram mai multe fotografii şi mesaje din care reiese că a fost trimis să lupte în Ucraina. 
 
Gorelih a făcut parte dintr-o unitate echivalentă cu trupele Navy SEALs în armata rusă. 
 
Pe 21 iulie, Gorelih a publicat o fotografie cu maşina sa în graniţa Nehoteevka, intrând în Ucraina, alături de mesajul: „Suntem deja aproape, Banderaşi nenorociţi”. El făcea referire la Stepan Bandera, liderul mişcării naţionaliste ucrainene în timpul perioadei staliniste, cunoscut pentru colaborarea sa cu naziştii. 
 
Într-un comentariu, un prieten de pe reţeaua de socializare îl întreabă dacă merge în „vacanţă sau la lucru”, iar Gorelih îi răspunde „Bineînţeles că la lucru! Are de-a face cu meseria noastră”, punând apoi simbolori cu armament. 
 
Două zile mai târziu, Gorelih a postat pe Instagram o fotografie în care etala un cuţit de vânătoare şi un pistol, alături de un mesaj prin care-i anunţa pe „omuleţii verzi” trimişi de Rusia în Ucraina că li se vor alătura în curând. 
 
De atunci, Gorelih a postat numeroase fotografii şi mesaje de acest gen, adăugând mereu că se află în „Republica Populară Doneţk”. 
 
Peste o mie de soldaţi ruşi luptă în prezent pe teritoriul ucrainean şi în special în zona oraşului Novoazovsk, a declarat joi un important oficial militar din cadrul NATO, apreciind că prezenţa acestora este „foarte îngrijorătoare". „Mult peste o mie de soldaţi ruşi luptă în prezent în Ucraina. Ei îi susţin pe separatişti, luptă alături de ei" împotriva forţelor armate ucrainene, a afirmat oficialul NATO, precizând că se bazează pe "o estimare foarte prudentă".
 
Kievul susţine însă că numărul soldaţilor ruşi care luptă în Ucraina este mult mai mare, unele estimări anunţând chiar 15.000 de cadre care activează pe teritoriu ucrainean. 
 

 
UPDATE 15.27 Kievul se declară „profund dezamăgit” de tăcerea UE faţă de „invazia rusă” şi cere o poziţie clară. Ministerul ucrainean al Externelor se declară „şocat” de reacţia Bruxellesului. „Kievul apreciază sprijinul consistent al UE pentru Ucraina, însă este profund dezamăgit de poziţia Bruxellesului faţă de cele mai noi evoluţii. Mai exact, de lipsa acesteia. Am făcut câteva declaraţii publice, dar acelea trec prin toate filtrele diplomatice”, a declarat o sursă din cadrul Ministerului pentru presa ucraineană. 
 
„Nu înţelegem care este poziţia UE în actuala situaţie. Vorbim despre o agresiune clară a Rusiei asupra Ucrainei, prin intermediul armatei regulate, iar UE a fost informată. Faptul că UE a tăcut şi nu recunoaşte asta ne şochează. UE trebuie să se hotărască”, a adăugat sursa. 

UPDATE 15.17 Lituania cere o reuniune a Consiliului de Securitate ONU pe tema „invaziei ruse” în Ucraina. Lituania a acuzat joi Rusia că recurge la o "invazie militară evidentă" în Ucraina şi a cerut o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe această temă, relatează AFP.

„Lituania condamnă ferm invazia evidentă a teritoriului Ucrainei de forţele armate ale Federaţiei Ruse" şi "cere Consiliului de Securitate al ONU să examineze acest subiect imediat", a declarat Ministerul lituanian al Afacerilor Externe. Conform acestui stat baltic, membru nepermanent al Consiliului de Securitate, acţiunile Moscovei "încalcă în mod clar suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi subminează securitatea în toată regiunea".

UPDATE Rusia invadează Ucraina, declară un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin. „Atunci când mase de oameni, sub ordinul comandanţilor, pe tancuri, pe blindate şi folosind armament greu, intră pe teritoriul unei alte ţări, trec frontierele, atunci eu consider aceste acţiuni o invazie”, a declarat Ella Poliakova, consilier pentru drepturile omului al preşedintelui Vladimir Putin. 


UPDATE Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei, şi-a anulat vizita în Turcia, unde urma să participe la ceremonia de învestitură a noului preşedinte, Recep Tayyip Erdogan. „Am luat decizia de a anula vizita de lucru în Turcia în urma deteriorării rapide a situaţiei în regiunea Doneţk, în special în Amvrosiivka şi Starobeşeve, având în vedere că soldaţii ruşi au fost aduşi în Ucraina”, a transmis Poroşenko. 


UPDATE Ucraina denunţă la OSCE o "invazie directă" a trupelor ruse. Ucraina denunţă o "invazie directă" a trupelor ruse în estul ţării, a declarat pentru presă ambasadorul Kievului Igor Prokopciuk, după o reuniune a OSCE joi, relatează AFP.

„Situaţia s-a agravat în mod semnificativ, am înregistrat o invazie directă a forţelor militare ruse în regiunile din estul Ucrainei", a afirmat acesta, citând „cucerirea de către forţele ruse a oraşului Novoazovsk şi a mai multor oraşe apropiate”.
 
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a organizat joi o reuniune consacrată "ultimelor evoluţii din Ucraina", în condiţiile în care au fost formulate tot mai multe acuzaţii privind implicarea directă a soldaţilor ruşi în estul ţării vecine.

UPDATE Uniunea Europeană s-a declarat joi „extrem de preocupată” de informaţiile privind o incursiune a forţelor ruse în ucraina. „Suntem extrem de preocupaţi de ultimele evoluţii, în special de informaţiile din teren", a declarat într-o conferinţă de presă Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a serviciului diplomatic al UE.
 
„Reafirmăm necesitatea urgentă a unei soluţii politice la această criză”, a precizat ea, dând asigurări că UE urmăreşte „îndeaproape ceea ce se întâmplă pe teren”.

UPDATE Ucraina cere Uniunii Europene un „ajutor militar de anvergură„ în urma „invaziei ruse”. Ucraina a cerut joi Uniunii Europene să îi acorde un „ajutor militar de anvergură” în urma unei „invazii ruse nedisimulate”, conform ambasadorului ucrainean la UE, Konstiantin Eliseiev, citat de AFP.

„Facem apel la o sesiune extraordinară a Consiliului European, la 30 august, pe tema Ucrainei (...). Ajunge cu conivenţa şi calmarea agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar şi tehnic de anvergură”, a declarat Eliseiev, potrivit paginii de Facebook a ambasadei ucrainene la UE.


„Un număr tot mai mare de trupe ruseşti intervine în mod direct în luptele de pe teritoriul ucrainean", a scris ambasadorul american la Kiev, într-un mesaj postat pe Twitter.

Moscova este „de-acum implicată în mod direct în confruntări" şi şi-a trimis „sistemul de apărare antiaeriană cel mai recent, care include Panţîr-S1" în estul Ucrainei, a adăugat diplomatul. Câteva ore mai târziu, Kievul a afirmat că „trupe ruse" au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk, unde au avut loc confruntări violente în ultimele zile.

„Ieri, soldaţii ruşi au preluat controlul asupra oraşului Novoazovsk", situat pe litoralul Mării Azov, cu 11.000 de locuitori, a anunţat Consiliul ucrainean de securitate şi apărare pe Twitter, adăugând că mai multe alte sate din proximitate au fost de asemenea cucerite.


Explozii puternice în localitatea Novoazvsk din Ucraina, joi, 27 august FOTO AP

Ucraina a acuzat în repetate rânduri trupele ruse că acţionează pe teritoriul său pentru a-i susţine pe separatiştii proruşi în faţa forţelor ucrainene. Moscova a respins întotdeauna aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi în acest sens.
 
Aceste acuzaţii au fost relansate săptămâna aceasta, după ce Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat arestarea a zece paraşutişti ruşi pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera rusească.
 
O sursă de la Ministerul rus al Apărării a dat asigurări, pentru agenţii ruseşti de presă, că aceste trupe au trecut frontiera "în mod accidental".

Pe 22 august, convoiul rus staţionat de mai multe săptămâni la graniţa cu Ucraina a pătruns pe teritoriul ţării, fără aprobarea Kievului. Vehiculele au trecut printr-un punct de frontieră controlat de separatişti, astfel că nu au fost verificate de vameşi ucraineni. Deşi ruşii susţin că au aprobarea Crucii Roşii, organizaţia internaţională a negat.

Oficialii ruşi anunţă că au luat această decizie pentru că se tem că, atunci când în final vor primi toate avizele, „nu va mai avea cine să primească ajutoarele”.

Guvernul de la Kiev a acuzat Rusia de „invazie directă”, după ce anunţase anterior că va considera o astfel de manevră un act de agresiune. De mai multe săptămâni, ucrainenii, NATO şi UE avertizează că este posibil ca Rusia să încerce să invadeze Ucraina sub pretextul unei misiuni umanitare.

De la începutul lunii august, ruşii au încercat de mai multe ori să trimită diverse convoaie în Ucraina. După ce ruşii au dublat numărul soldaţilor mobilizaţi la graniţa cu Ucraina, aceştia continuă să tatoneze terenul pentru o eventuală forţare a graniţelor. Armata rusă a organizat un nou „convoi umanitar”, pe care-l ţin foarte aproape de un punct de frontieră, a declarat Valeri Chali, adjunct al Administraţiei Prezidenţiale Ucrainene, avertizând că, dacă acest convoi ar fi intrat în Ucraina, ar fi putut provoca un război deschis, total, între cele două ţări. 

Pe 6 august, Kievul a avertizat pentru prima dată că ruşii intenţionează să se folosească de o misiune ori „umanitară”, ori „de menţinere a păcii” pentru a invada Ucraina. 
 
„Un contingent de forţe pacificatoare, care se află de mai bine de cinci luni la graniţa ruso-ucraineană, cu greu poate fi numită misiune de menţinere a păcii. Prin urmare, mobilizarea ei în Ucraina va fi considerată o agresiune directă şi deschisă. Am încrederea că, astăzi, comunitatea internaţională nu va permite mobilizarea de forţe pacificatoare ruse în Ucraina”, a spus Zubko, potrivit „Kyiev Post”.
 
În ultimele săptămâni, Rusia a trimis aproximativ 17 batalioane la frontiera cu Ucraina, adică între 19.000 şi 21.000 de soldaţi. Trupele sunt de infanterie, de artilerie, blindate de teren şi aeriene, care se află la doar câţiva kilometri de Ucraina. Ruşii ar putea astfel interveni în orice clipă în cazul în care decid să sprijine oficial forţele separatiste proruse care pierd masiv teren în faţa armatei ucrainene. 
 
În plus, notează cotidianul american „The New York Times”, armata rusă a consolidat masiv componenta de armament greu din zonă, mărind semnificativ numărul rachetelor sol-aer, de la opt la 14 baterii. 
 
La 5 iulie, armata ucraineană reorganizată sub comanda preşedintelui Petro Poroşenko a demarat o ofensivă asupra estului separatist al Ucrainei. A fost prima ofensivă reală demarată asupra bastioanelor separatiste, de când rebelii au capturat oraşele, în urmă cu mai bine de patru luni. Separatiştii au pierdut teren rapid. Armata i-a scos din mai multe oraşe care deveniseră adevărate fortăreţe şi a eliberat aeroporturi şi puncte de frontieră controlate de rebeli. 
 

La începutul lunii august, armata rusă şi-a dublat efectivele mobilizate la graniţele cu Ucraina, mişcare ce o face pregătită pentru un eventual război cu Ucraina, au avertizat mai mulţi oficiali vestici.

În ultimele săptămâni, Rusia a trimit aproximativ 17 batalioane la frontiera cu Ucraina, adică între 19.000 şi 21.000 de soldaţi. Trupele sunt de infanterie, de artilerie, blindate de teren şi aeriene, care se află la doar câţiva kilometri de Ucraina. Ruşii ar putea astfel interveni în orice clipă în cazul în care decid să sprijine oficial forţele separatiste proruse care pierd masiv teren în faţa armatei ucrainene. 
 
În plus, notează cotidianul american „The New York Times”, armata rusă a consolidat masiv componenta de armament greu din zonă, mărind semnificativ numărul rachetelor sol-aer, de la opt la 14 baterii. 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: