Trauma Brexit hărţuieşte UE, iar liderii europeni se pregătesc pentru noi şocuri

Bratislava, aflată în prima linie a diviziunilor ideologice dintre est şi vest pe tot parcursul Războiului Rece, a ajuns din nou la o răscruce a istoriei europene, liderii UE urmând să se reunească în capitala Slovaciei în septembrie, pentru a discuta despre viitorul post-Brexit, relatează Bloomberg.

În condiţiile în care Marea Britanie, a doua mare economie europeană, este pe cale să iasă din UE, iar sentimentul anti-UE este în creştere de la Paris la Varşovia, liderii celor 27 de state se vor întâlni conştienţi fiind că plecarea britanicilor îi obligă să facă schimbări care să recâştige sprijinul oamenilor.

”Diviziunile diferă, între nord şi sunt probleme financiare şi economice şi între est şi vest probleme legate de azil şi migraţie”, a afirmat Sandro Gozi, subsecretar pentru afaceri economice în guvernul premierului italian Matteo Renzi, el avertizând că ultimul lucru de care este nevoie este apariţia unor noi dezacorduri.

De la insistenţa germană pentru rigiditate fiscală şi austeritate la sancţiunile economice impuse Rusiei, relaţiile cu Turcia şi cea mai mare criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea Război Mondial, diviziunile din Europa sunt profunde, iar tensiunile s-au amplificat în ultimii ani.

Taberele rivale şi noile probleme la orizont înseamnă că lupta pentru resetarea Uniunii Europene ar putea deveni urâtă.

Rezultatul nu este unul doar academic. Va afecta o piaţă de 500 de milioane de oameni, cu o economie de circa 15.000 de miliarde de dolari, inclusiv Marea Britanie. Cu alegeri anul viitor în Olanda, Franţa şi Germania, economii care reprezintă cumulat peste jumătate din PIB-ul zonei euro, liderii nu au luxul timpului la dispoziţie.

Pieţele financiare dau şi ele semne de nelinişte. În timp ce achiziţiile Băncii Centrale Europene (BCE) de obligaţiuni ţin spread-urile la un nivel scăzut, acţiunile bancare au scăzut, pe fondul temerilor legate de capacitatea UE de a ţine sub control o nouă criză care se formează în Italia.

Indicele Bloomberg Europe 500 Banks and Financial Services a scăzut la cel mai redus nivel de după criza datoriilor din 2011, iar costul de finanţare în dolari înregistrat de băncile europene, pe piaţa swap, a urcat la cel mai ridicat nivel din 2012.

”Este un mediu macro foarte volatil. Este nevoie doar de încă un şoc şi avem aliniate în aşteptare trei sau patru, între acestea alegerile din Franţa şi referendumul din Italia”, a spus miercuri David Folkerts-Landau, economist şef la Deutsche Bank, într-un interviu la televiziunea Bloomberg.

Preşedintele francez Francois Hollande, care se confruntă cu cererea Frontului Naţional, condus de Marine Le Pen, de organizare a unui referendum referitor la apartenenţa Franţei la UE, a spus că alegerile prezidenţiale din primăvara viitoare vor plana asupra Europei.

Hollande intenţionează să efectueze un turneu în capitale europene, precum Lisabona, Dublin şi Praga, în această vară, pentru a atrage sprijin pentru propunerile sale, care includ o integrare mai mare în zona euro, potrivit unui oficial guvernamental.

Oficialii francezi se vor întâlni vineri pentru a începe pregătirea summit-ului de la Bratislava, inclusiv pentru identificarea capcanelor viitoare, a spus sursa.

”Populiştii nu vor doar schimbarea Europei, vor sfârşitul ei. Sentimentul de alienare al votanţilor va continua în mod inexorabil, dacă statele membre nu vor construi un program sau o iniţiativă suficient de puternică pentru a-i proteja, a le asigura mai multă prosperitate şi mai multă speranţă pentru tineri”, a afirmat Hollande după summit-ul de săptămâna trecută de la Bruxelles, ultimul la care a participat şi premierul britanic David Cameron.

În Germania, principalul obiectiv al cancelarului Angela Merkel este să se evite destrămarea în continuare a Uniunii Europene, după pierderea lui Cameron, un susţinător al austerităţii.

Merkel şi partidul ei vor să distragă atenţia de la zona euro, unde Hollande şi Renzi vor cheltuieli pentru stimularea economiei, şi de la guvernanţa Bruxelles-ului. În schimb, Merkel vrea concentrarea pe probleme care afectează direct viaţa oamenilor, precum terorismul, controlarea fluxului de refugiaţi, creşterea competitivităţii pentru reducerea şomajului şi promovarea economiei digitale.

Germania mai vrea proiecte comune în domeniul apărării cu Franţa şi alte ţări care doresc să participe.

După Bratislava, care a devenit capitală de ţară după destrămarea Cehoslovaciei, în anii 1990, liderii europeni se vor reuni probabil în martie în Italia, unde vor marca împlinirea a 60 de ani de când şase naţiuni fondatoare au semnat Tratatul de la Roma.

Între timp, în Ungaria va avea loc un referendum privind cotele de refugiaţi, iar în Austria se vor repeta alegerile prezidenţiale, în care populiştii de extremă-dreapta se vor confrunta cu un candidat pro-european.

Tensiunile referitoare la viitorul Europei sunt la fel de vechi ca însăşi Uniunea, fiind concentrate pe echilibrul de putere între capitalele naţionale şi Bruxelles.

Premierul polonez Beata Szydlo a semnalat săptămâna trecută că Polonia va cere un rol mai mare al statelor membre, cel mai probabil îm detrimentul Comisiei Europene, care în prezent propune legi, urmăreşte aplicarea lor, negociază acorduri comerciale şi ia decizii în cazuri antitrust.

Polonia vrea ca UE să se transforme într-o uniune de naţiuni”, a spus liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jaroslaw Kaczynski.

Tabăra opusă este reprezentată de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Fost premier al Luxemburgului, unul dintre cele şase state fondatoare, Juncker crede că blocul poate progresa numai atunci când statele vor ceda mai mult din suveranitate.

Oficiali guvernamentali din Polonia şi Cehia au cerut demisia lui Juncker imediat după referendumul pro-Brexit din Marea Britanie.

Premierul italian Renzi a salutat după referendumul britanic fereastra extraordinară care s-a deschis ca urmare a Brexit, dar Juncker s-a arătat mai puţin entuziasmat de oportunitate.

“Nu voi spune că nu trebuie să se schimbe nimic. Dar lucrurile care merg în direcţia bună nu trebuie să se schimbe”, a afirmat Juncker săptămâna trecută, la Bratislava, când Slovacia a preluat preşedinţia prin rotaţie a UE.

Există posibilitatea unor surprize. Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au arătat unitate anul trecut, în discuţiile cu Grecia, la fel în faţa votului britanicilor pentru ieşire.

Totuşi, diferenţele de opinie din cadrul guvernelor şi între state înseamnă că şansele unui proiect mare pentru păstrarea unităţii UE sunt reduse, consideră Janis Emmanouilidis, director de studii la Centrul pentru Politici Europene din Bruxelles.

În opinia sa, simpla apărare a realizărilor UE de până acum, precum euro, graniţele deschise şi libertatea de mişcare, ar reprezenta un succes.