Tot mai multe ţări europene îndeamnă la naţionalism alimentar în contextul pandemiei. Măsurile luate de UE

FOTO EPA-EFE

Voci  din interiorul Uniunii Europene au avertizat împotriva măsurilor de protecţie naţionaliste a alimentelor produse local, existând riscul destabilizării pieţei unice şi chiar al apariţiei unei concurenţe neloaiale.

Criza economică declanşată de pandemia de coronavirus a avansat agenda protecţionistă a unor ţări europene în care consumul de alimente locale a devenit echivalent cu patriotismul, relatează Politico. 

Voci din cadrul blocului comunitar s-au arătat îngrijorate de impactul asupra pieţei unice în contextul în care unele norme europene în domeniul concurenţei au fost relaxate pe fondul pandemiei. Totodată, discrepanţele de dezvoltare dintre ţări riscă să se adâncească. 

Guvernele mai multor ţări afectate de pandemie între care Franţa, Polonia, Marea Britanie, Portugalia, Bulgaria şi Grecia au primit solicitări de la producători locali sau şi-au îndemnat ele însele cetăţenii să consume patriotic şi cumpere bunuri locale în condiţiile în care închiderea restaurantelor a marcat profund fermierii rămaşi fără piaţă de desfacere.

Consumaţi alimente produse la noi în ţară

Ministrul francez al agriculturii Didier Guillaume a făcut apel la un post naţional de radio la patriotism în consumul alimentar, în special al produselor cultivate local. El a îndemnat francezii să sprijine fermierii locali pentru a fi mai competitivi în raport cu alte pieţe europene: mâncaţi roşii şi căpuşune franceze, nu spaniole, chiar dacă plătiţi mai mult pentru ele, a spus el.

Alte ţări au mers şi mai departe: Guvernul polonez a denunţat public 15 procesatori de lactate domestici pentru că au importat lapte de la ţări membre ale Uniunii Europene în loc să-l cumpere de la fermierii locali.

„Patriotismul economic al acestor afaceri naşte îngrijorări”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al guvernului. Între timp, lista cu fabricile de lapte care au importat lapte în primul trimestru al anului 2020  a fost scoasă de pe site.  Asociaţia poloneză a producătorilor de lapte a reacţionat într-o scrisoare adresată ministrului polonez al agriculturii, consultată de Politico, precizând că importurile de lapte au fost sub 1 procent şi nu au avut niciun impact asupra preţurilor.

„Ţara noastră se mândreşte cu exporturile de alimente de înaltă calitate şi ar trebui să se abţină de la iniţiative protecţioniste, spre siguranţa ei”, a transmis asociaţia poloneză a producătorilor de lapte, precizând că Polonia exportă 30% din producţia de lapte.

O mişcare similară în direcţia măsurilor protecţioniste a fost anunţată şi de Ministerul austriac al Agriculturii care plănuieşte să ofere „bonusuri regionale” pentru bunuri locale.

Media din Austria a relatat că producătorii locali se vor bucura de anumite avantaje comerciale pentru a întări sectoarele afectate de criza de coronavirus. Guvernul a transmis însă că măsurile vor fi aliniate standardelor competiţionale internaţionale şi europene.

După o serie de negocieri între guvernul francez şi supermarketurile locale în privinţa comercializării de alimente proaspete, unii dintre cei mari retaileri francezi, precum Carrefour şi E.Leclerc se aprovizionează în cea mai mare parte de la fermierii locali.

În Marea Britanie, Sindicatul Fermierilor din Anglia şi Wales plănuieşte să se adreseze guvernului pentru a solicita aprovizionarea cu produse locale pe cât posibil în proporţie de 100%

Belgienii au fost îndemnaţi să consume cartofi prăjiţi pentru a ajuta economia, francezii au fost încurajaţi să mănânce brânză tradiţională, iar britanicii să bea mai mult ceai pentru a reface echilibrul dintre supraproducţie şi cerere.

Un trend care ameninţă piaţa unică

Acest trend de interiorizare naţionalistă a consumului alimentar a stârnit îngrijorări la nivelul Uniunii Europene legate de impactul asupra competiţiei comerciale corecte pe piaţa europeană unică.

Ministrul german al Agriculturii Julia Klöckner şi-a avertizat omologii din alte ţări la o video conferinţă săptămâna trecută asupra unui „naţionalism de consum”, insistând asupra faptului că ţările membre ar trebui să se abţină de la implementarea unor măsuri protecţioniste menite să susţină redresarea economică.

„Lanţurile de distribuţie transfrontaliere şi libera circulaţie a bunurilor sunt cruciale pentru garantarea aprovizionării cu alimente a cetăţenilor. Din acest motiv ţin să lansez un avertisment împotriva naţionalismului de consum. Întărirea economică obţinută pe această cale este una care dispare uşor. Nu trebuie să punem în pericol realizările pieţii interne”,  a transmis aceasta într-un comunicat.

Ajutoare financiare disproporţionate 

Ajutoarele economice oferite la nivel naţional fermierilor afectaţi de criză este o altă sursă de tulburare la Bruxelles, notează Politico.

8 ţări membre ale UE au profitat de relaxarea temporară a  regulilor competiţionale şi s-au angajat să ofere fermierilor ajutoare financiare de peste 1.2 de miliarde de euro, potrivit comisarului european pentru agricultură  Janusz Wojciechowski care a admis în faţa jurnaliştilor că e necesară o monitorizare pentru că există riscuri pentru piaţa unică.

Fermierii din statele membri beneficiază deja de reguli mai laxe ale concurenţei referitoare la stabilirea preţurilor şi înfiinţarea de asociaţii - spre deosebire de alte industrii. Unele voci spun însă că o infuzie de stimulente economice în ţările bogate poate determina un decalaj şi mai profund între fermierii din cadrul blocului comunitar.

Bruxelles-ul a aprobat pachete de ajutoare în valoare de 30 de milioane de euro pentru fermierii finlandezi, de peste 35.5 de milioane de euro pentru cei din Lituania, ca şi împrumuturi garantate de 100 de milioane de euro pentru suţinerea agriculturii italiene.

Olanda a primit unul din cele mai consistente ajutoare economice aprobate de Comisia europeană, în valoare de 650 de milioane de dolari, de care beneficiază cultivatorii de flori, cartofi şi legume.

Potrivit Politico, într-o scrisoare adresată ministrului german al agriculturii, premierul polonez Mateusz Morawiecki a arătat că ajutoarele financiare din partea statului, deşi „necesare”, antrenează „un nou risc ,şi anume o adâncire drastică a decalajelor de dezvoltare şi ale condiţiilor de concurenţă în agricultură pe piaţa comună”.

În aceiaşi termeni s-a exprimat şi delegatul la Bruxelles al Cooperativas Agro-alimentarias din Spania, care a spus că Olanda poate aloca resurse de susţinere financiară de care alte ţări membre nu dispun, determinănd astfel o concurenţă neloaială pe piaţa unică.

Un consilier senior al asociaţiei fermierilor olandezi LTO a explicat că pachetele financiare nu modifică dinamica pieţei unice: „Dacă aş fi un cultivator de cartofi din alte ţări m-aş gândi că acest fond olandez, care permite ca aproape un milion de tone de cartofi destinate procesării să fie scoase de pe piaţă, ajută pe toată lumea”.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a argumentat că prin limitarea stimulentelor financiare pentru agricultură la 100.000 de dolari per fermă, noul cadru al legislaţiei europene pentru concurenţă „are scopul de a evita supracompensarea prin intermediul propriilor companii în statele membre şi astfel prevenirea unor distorsionări nedorite la nivelul pieţei unice.