Theresa May i-a cerut personal Angelei Merkel să deblocheze impasul negocierilor pentru Brexit

Theresa May i-a cerut personal Angelei Merkel să pună capăt impasului în care se află negocierile pentru Brexit în cadrul summit-ului UE din această săptămână de la Bruxelles, după ce Berlinul şi Parisul au impus o nouă linie dură de negociere pentru Uniunea Europeană pentru următoarea rundă de discuţii.

Conform publicaţiei Financial Times, ce citează surse diplomatice înalte, Franţa şi Germania au impus schimbări importante poziţiei de negociere a Uniunii Europene pentru a evita impresia că UE va accepta condiţiile largi pentru o perioadă de tranziţie imediat ce „suficient progres” va fi făcut în negocierile cu privire la suma datorată de Marea Britanie Uniunii.

Premierul britanic a sunat-o pe Angela Merkel duminică în încercarea de a debloca impasul acestor negocieri înainte de summit-ul la nivel înalt din această săptămână, în condiţiile în care oficialii britanici s-au plâns de faptul că negocierile nu pot progresa decât dacă acestea avansează dincolo de problema sumelor datorate Uniunii Europene de către Marea Britanie.

Între timp, Theresa May va încerca personal să deblocheze aceste negocieri, luni având programată o cină la Bruxelles cu Jean-Claude Junker şi Michel Barnier, negociatorul şef al UE.

Downing Street a afirmat că aceste negocieri „se află în haos de ceva vreme” iar Barnier a declarat recent că ar dori un mandat mai larg pentru a discuta termenii unei perioade de tranziţie, o schimbare căreia Franţa şi Germania i s-au opus.

Oficialii britanici sunt nerăbdători să deschidă o nouă etapă a acestor negocieri, în contextul în care aceştia sunt îngrijoraţi că mediul de afaceri din Marea Britanie ar putea începe să-şi mute capitalul şi angajaţii în Uniunea Europeană în cazul în care o perioadă de tranziţie nu este negociată cu certitudine până la sfârşitul anului.

„Aproape că nu mai avem despre ce să vorbim”, a admis un oficial britanic, citat de FT. „Totul se reduce la bani: prin negocierea concomitentă a unei perioade de tranziţie, creăm un cadrul mai larg pentru negocierea acestei probleme financiare”.

Franţa şi Germania au fost îngrijorate că formularea din draftul acestui summit ar putea da speranţe false Marii Britanii cu privire la ce anume s-ar putea realiza în cadrul summit-ului din decembrie când liderii europeni vor dezbate dacă suficient progres a fost realizat în aceste negocieri pentru a avansa la etapa cu privire la perioada de tranziţie sau o viitoarei relaţii.

Conform publicaţiei citate, oficialii britanici „se tem că liderii europeni interpretează greşit evoluţia politică din Londra şi că încercările lor de a extrage mai multe concesii reduc posibilitatea unui acord final”. Aceştia şi-au exprimat îngrijorarea că, în condiţiile în care UE nu acceptă aceste concesii, oficialii conservatori euro-sceptici vor profita de acest impas „pentru a cere Marii Britanii să nu mai facă nicio concesie”.

În acelaşi timp, în Berlin, există opinia cum că premierul britanic face apel la această tactică - de a sublinia pericolul euro-scepticilor - pentru a obţine concesii din partea UE.

Diplomaţii din Bruxelles au subliniat faptul că schimbările cerute de Paris şi Berlin nu schimbă concesia centrală oferită Londrei - anume că guvernele UE vor începe „discuţiile preparatorii interne” asupra perioadei de tranziţie şi a viitoarei relaţii.

Schimbările propuse de către Germania şi Franţa sugerează doar că „statele membre nu vor să asume că până în luna decembrie va exista un progres suficient în negocieri, dar vor să încurajeze poporul britanic şi să-i trimită un semnal pozitiv Theresei May”, a afirmat Mujtaba Rahman, şeful grupului de consultanţă de risc Eurasia Group. „Este un echilibru sensibil, greu de atins, ce arată nivelul ridicat de neîncredere ce există acum între cele două parţi”.

Downing Street a afirmat că discuţia cu Merkel s-a concentrat asupra iranului, dar a adăugat: „Cei doi lideri aşteaptă consiliul de săptămâna viitoare, şi au căzut de acord asupra importanţei progresului constructiv în negocierile pentru părăsirea Uniunii Europe de către Marea Britanie”.

Motivele pentru care negocierile pentru brexit ar putea eşua

În acest moment negocierile sunt aproape de a fi finalizate în privinţa cetăţenilor UE ce trăiesc în Marea Britanie. Însă, scrie Wolfgang Munchau, editorialist al cotidianului Financial Times şi una dintre cele mai avizate voci cu privire la afacerile europene, „Theresa May va trebui să vină cu o ofertă financiară concretă, dincolo de o declaraţie de principiu. UE va trebui să renunţe la insistenţa asupra separaţiei clare între negocierile pentru sumele datorate de către Marea Britanie şi cele pentru o perioadă de tranziţie şi acordul viitor. Negocierile nu avansează pentru că au ajuns într-un punct în care progresul în chestiunile financiare şi cele legate de Irlanda de Nord este posibil doar dacă ambele părţi au o idee clară asupra relaţiei economice viitoare. De exemplu, este extrem de important pentru Irlanda de Nord dacă Marea Britanie va avea un acord de asociaţie cu uniunea vamală europeană la finalul perioadei de tranziţie”.

În opinia editorialistului publicaţiei londoneze, summit-ul din luna decembrie reprezintă un dead-line ne-oficial pentru mediul de afaceri din Marea Britanie - unde lipsa unui acord asupra unei perioade de tranziţie poate conduce la o panică care să-i determine să părăsească Regatul Unit. Deşi, în opinia acestuia, o înţelegere este probabilă până la acea dată, negocierile pentru Brexit pot încă eşua din trei motive principale.

În primul rând, consideră W. Munchau, „susţinerea în continuare a unui revers total în procesul de Brexit printre unii susţinători ai campaniei de rămânere în cadrul UE face raţional pentru cei ce adoptă o poziţie extremă în cadrul Brexitului să adopte o poziţie ireconciliabilă - să opteze pentru o variantă imposibil de schimbat chiar şi în situaţia în care opinia publică îşi va schimba poziţia. Dacă aceştia pot da vina pentru eşecul negocierilor pe UE, ceea ce nu trebuie să fie prea greu, va fi greu de imaginat un proces politic care să rezulte într-un al doilea referendum înainte de martie 2019, data oficială pentru ieşirea din UE”.

În al doilea rând, continuă acesta, „UE riscă să îşi submineze propria poziţie prin ne-începerea negocierilor pentru un acord comercial viitor până la sfârşitul anului.  [...] Momentul oportun pentru un acord pentru perioada de tranziţie se va evapora rapid în 2018, în momentul în care companiile vor începe pregătirile pentru un Brexit dur (lipsit de un acord comercial - n.r.). Odată ce cazi de pe marginea unei prăpăstii, atenţia unuia tinde să se concentreze asupra altor aspecte”.

Iar, în final, aceste negocieri pot eşua pentru că „Marea Britanie continuă să interpreteze greşit poziţia lipsită de compromis a UE în problema imigraţiei. Dacă negocierile comerciale ar începe anul viitor este posibil ca Marea Britanie să realizeze că cea mai mică formă de restricţie asupra imigraţiei ar putea stopa orice acord comercial. UE ar putea oricând să ofere tarife-zero pentru bunuri şi servicii datorită surplusului său comercial. Dar, în acelaşi timp, ar putea insista că libera circulaţie a serviciilor, inclusiv pentru companiile aeriene, necesită un regim deschis de imigraţie. În acest punct Marea Britanie ar putea realiza că nu va obţine acordul pe care şi-l doreşte, şi din nou acest fapt va reduce valoarea unui acord de tranziţie”.

„În ciuda acestor motive, cred că părţile vor ajunge la un acord pentru că au interese comune. UE are nevoie de banii Marii Britanii. Nici Germania şi nici Franţa nu sunt într-o poziţie politică pentru a acoperi golul financiar lăsat de Marea Britanie. Beneficiarii neţi vor o înţelegere pentru că nu vor să primească mai puţin. Theresa May vrea o înţelegere pentru că fără ea întregul ei mandat şi-ar pierde sensul”, concluzionează optimist Wolfgang Munchau.