The Washington Post: Ungaria lui Viktor Orban, tot mai departe de UE şi NATO şi mai aproape de Rusia lui Vladimir Putin

The Washington Post: Ungaria lui Viktor Orban, tot mai departe de UE şi NATO şi mai aproape de Rusia lui Vladimir Putin

Premierul maghar Viktor Orban şi preşedintele rus, Vladimir Putin

De la realegerea premierului Viktor Orban, comportamentul lui a pus la îndoială nu doar ataşamentul său faţă de democraţie, ci şi încrederea elementară pe care ar trebui s-o inspire un aliat al SUA şi un membru al lumii occidentale democratice. Ungaria se comportă din ce în ce mai mult ca un stat delincvent, scrie The Washington Post.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Premierul Viktor Orban a fost foarte sincer în privinţa planurilor sale pentru Ungaria, enumerând China, Rusia şi Turcia drept modele de urmat. După alegerile din aprilie, considerate în general libere dar nu şi corecte, el a adoptat o notă triumfătoare, proclamând că „epoca democraţiei liberale s-a încheiat”. Dar acţiunile nedemne de un stat membru al comunităţii euro-atlantice s-au făcut simţite nu numai în planul politicii interne, cât şi în plan exxtern, scrie WP. 
 
Luna trecută, la o întâlnire a miniştrilor de externe ai NATO, trimisul Ungariei a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a sabota orice îmbunătăţire a relaţiilor dintre alianţa occidentală şi Ucraina. Drept pretext, guvernul de la Budapesta se foloseşte de o recentă reformă a legii limbilor din Ucraina, care chipurile ar ameninţa minoritatea maghiară. Exploatând o asemenea chestiune frivolă pentru a obstrucţiona sprijinul NATO pentru Ucraina, Budapesta face jocul Moscovei.
 
Avanpost de spionj al Rusiei în NATO şi UE 
 
Şi nici nu e prima dată când Ungaria procedează astfel. La sfârşitul lui noiembrie Ungaria a respins o cerere de extrădare a SUA privindu-i pe doi traficanţi ruşi de arme care încercaseră să vândă rachete antiaeriene cartelurilor de droguri mexicane. În loc să-i predea pe aceşti traficanţi de arme - tată şi fiu - Washingtonului, guvernul Orban le-a permis să se întoarcă în Rusia.
 
Chiar dacă Ungaria susţine formal sancţiunile UE împotriva Rusiei, Orban este cel mai gălăgios critic intern al acestor măsuri, cerând frecvent anularea lor. Într-un moment în care Europa a evitat prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin ca pedeapsă pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei şi pentru alte abuzuri multiple, liderul rus a făcut mai multe vizite amicale în capitala Ungariei, unde Orbán l-a îmbrăţişat. 
 
Astăzi, Ungaria este considerată de unuii analişti din sfera serviciilor secrete ca fiind principalul canal prin care ruşii cumpără influenţă în interiorul  alianţei occidentale. "Există o preocupare extraordinară că Rusia foloseşte de fapt Ungaria ca pe un avanpost de spionj în NATO şi UE", a declarat un fost oficial al Ambasadei SUA la Budapesta pentru Politico în 2017.
 
Împărtăşeşte revanşismul, ca şi Putin
 
Orban împarte cu Putin o predilecţie întunecată, aparent interzisă de statutul de membru al unor instituţii occidentale , cum ar fi UE şi NATO: revanşismul. La un secol după ce Ungaria a pierdut două treimi din teritoriul după primului război mondial, inflamarea sentimentului naţionalist printre diaspora maghiară care trăieşte în regiune rămâne o prioritate pentru a dreptei maghiare. Vara trecută, la acelaşi eveniment politic din România, unde, cu patru ani mai în urmă , a proclamat debutul "statului illiberal", Orban a ţinut un discurs tulburător de iredentist în faţa comunităţii locale maghiare. 
 
Referindu-se, în mod repetat, la teritoriul românesc, pe care se afla cu denumirea maghiară, "Székely Land" - Ţinutul Secuiesc“, Orban a atacat guvernul român pentru că ar fi afirmat că "Ţinutul Secuiesc“ nu există" şi a insistat că "Ţinutul Secuiesc“ va continua să existe şi atunci când întreaga Europa se va închina deja islamului. "
Dacă Orban ar fi un aliat de încredere al SUA, atunci poate că regresul lui în privinţa democraţiei i-ar putea fi scuzat. În timpul războiului rece SUA erau dispuse să treacă cu vederea tendinţele autoritare - până şi dictaturi militare în toată puterea cuvântului - din rândurile aliaţilor lor din NATO, cu condiţia ca ele să fie şi anticomuniste. Astăzi însă, lupta geopolitică principală din Europa nu se mai duce între capitalism şi comunism, ci între democraţie şi autoritarism. Şi este din ce în ce mai dificil de spus din care tabără face parte Viktor Orban, notează WP. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: