The Guardian, despre cei 10 milioane de europeni demonizaţi de populişti: „Fără voce, fără viitor“

Cei 10 milioane de romi de pe continentul european sunt prost reprezentaţi, într-o perioadă în care forţele populiste încearcă să demonizeze anumite comunităţi, scrie The Guardian.

Pata-Rât se află la doar câţiva kilometri lângă Cluj-Napoca, în nord-vestul României, dar pare la ani lumină distanţă de străzile cochete şi arhitectura barocă a centrului oraşului transilvănean. Aici sunt depozitate în cantităţi enorme gunoaiele şi resturile menajere ale oraşului şi regiunii şi aerul înţeapă din cauza mirosului de deşeuri.

Aproximativ 1.800 de oameni trăiesc în Pata-Rât, aproape toţi fiind romi, locuind în condiţii improprii şi deprimante, într-o tabără improvizată, lângă groapa de gunoi. Mulţi au fost daţi afară din locuinţele improvizate din oraş şi forţaţi să stea în barăcile înghesuite ale taberei.

Linda Zsiga, o femeie romă în vârstă de 37 de ani care a petrecut mai mulţi ani locuind în Pata-Rât, după ce ea şi familia sa au fost evacuaţi din locuinţele în care stăteau în centrul Clujului, în 2010, duce o campania pentru a închide locul şi a-i muta pe cei care stau aici în locuinţe sociale din oraş. Până acum, ea nu a avut mare succes, în ciuda promisiunilor venite de la guvern şi a presiunii din partea insituţiilor europene.

„Nimeni nu merită să trăiască aici“, a spus femeia, arătând înspre groapa de gunoi. „Când locuiam aici, nici nu puteam deschide geamurile în propria mea casă, din cauza mirosului. Toţi cei care au nevoie de locuinţe sociale ar trebui să le poată obţine“.

Zsiga voia să participe la alegerile europarlamentare din acest weekend, drept candidat pentru o coaliţie de stânga proaspăt formată, dar grupul nu a reuşit să adune cele 200.000 de semnături necesare ca un partid să fie înregistrat în România. În toată Uniunea Europeană, există doar un număr mic de candidaţi romi şi chiar mai puţin sunt aleşi.

Pata-Rât este doar unul dintre cazurile care amintesc de condiţiile de sărăcie în care milioane de romi trăiesc. Deşi au fost făcute ceva progrese în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi la serviciile de sănătate în ultimii zece ani, în multe părţi din Europa romii sunt izolaţi în ghetouri şi sunt ţintele discriminării.

Se crede că sunt aproximativ 10 milioane de romi în Europa, cam cât populaţia unei ţării europene medii, şi lipsa reprezentării acestei comunităţi este deosebit de alarmantă în special în vremuri în care forţele populiste duc o campanie din ce în ce mai agresivă de demonizare a romilor, în multe ţări.

În Franţa, la începutul acestui an, grupuri de justiţiari au atacat romi în Paris, după ce mai multe informaţii false spuneau că aceştia răpesc copii. În Italia, una dintre primele decizii ale ministrului de Interne de extremă-dreapta, Matteo Salvini, a fost iniţierea creării unui registru pentru romi. În Ungaria, un partid de extremă-dreapta proaspăt format i-a îndemnat  pe susţinătorii săi să lupte împotriva „infracţiunilor comise de ţigani“.

În ţările din Europa Centrală şi de Est, precum Slovacia, Ungaria şi România, mulţi romi trăiesc în condiţii mizerabile, similare cu cele de la Pata-Rât, izolaţi în locuinţe dărăpănate de la marginea oraşelor şi deseori fără acces la educaţie şi la piaţa de muncă.

„Pentru a produce schimbări, este esenţial să ai oameni acolo unde deciziile sunt luate“, a spus Soraya Post, un europarlamentar din partea Iniţiativei Feministe a Suediei, care are origini rome şi a ajutat la organizarea unei săptămâni a romilor, la Bruxelles.

În România, unde sunt în jur de 1 milion de romi sau mai mult, nu există un partid de extremă –dreapta care să fie popular, dar există un ciclu permanent de discriminare, care se perpetuează din generaţie în generaţie. Au fost numeroase proiecte naţionale sau europene şi proiecte de finanţare pentru populaţia romă, dar fără consultări adevărate, acestea nu reuşesc să producă schimbări semnificative.