The Economist: Niciun politician nu vrea să rezolve problema rromilor din Europa de Est

Ţapi ispăşitori în străinătate şi victime ale prejudecăţilor acasă, rromii din Europa de Est reprezintă o problemă pe care niciun politician nu doreşte să o soluţioneze, scria ieri The Economist.

VIDEO Fostul prefect de Timiş: "Timişoara devine capitala ţigănească a Europei"

Slovacia se află în şoc, iar Franţa în plin scandal. Cauza, pentru ambele naţiuni, o constituie rromii. Săptămâna aceasta, un bărbat înarmat a  omorât şapte persoane şi a rănit alte 14 în capitala slovacă, Bratislava. Şase dintre victime erau de etnie rromă, iar uciderea lor în propria locuinţă pară să arate că au fost o ţintă, comentează publicaţia britanică.

Expulzarea din Franţa a sute de imigranţi rromi, pe care Guvernul Nicolas Sarkozy i-a catalogat ca fiind ilegali, a stârnit opoziţia papei, bisericilor franceze, comitetului ONU şi chiar a câtorva miniştri ai executivului francez.

Evenimentele din cele două ţări arată dificultăţile cu care se confruntă Europa cu privire la "cea mai mare minoritate europeană care nu are un stat". "O pătură care nu ţine cont de clase sociale, romii sunt victimele prejudecăţilor şi violenţelor care caracterizează, uneori, Europa de Est", scrie publicaţia în ediţia online.

Mii de rromi au venit în Occident în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales după ce extinderea Uniunii le-a permis să beneficieze de libertatea de mişcare.

Deşi condiţiile din vestul Europei sunt mai bune, ei au fost, însă, rareori primiţi cu prietenie, iar politicieni precum preşedintele Sarkozy "au exploatat fără milă ostilitatea faţă de aceşti nou-veniţi", mai comentează The Economist.

Instinctele demagogice ale politicienilor occidentali pălesc în comparaţie cu neglijenţa omologilor lor din Est, apreciază publicaţia, adăugând ca explicaţie că "romii nu prea merg la vot".

Potrivit lui Rob Kushen, de la Centrul European pentru Drepturile Rromilor din Budapesta, niciun guvern din Europa de Est, cu o minoritate semnificativă de rromi, nu a făcut destul de mult în problema discriminării cu care se confruntă rromii sau a sărăciei care îi exclude în continuare din societate.

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa educaţiei, dar şi atitudinea discriminatorie faţă de ei, adaugă publicaţia, citând exemplul unui parlamentar ungar din cadrul Jobbik (de extremă dreapta), care a făcut apel, săptămâna aceasta, la crearea unor zone speciale pentru rromi. De asemenea, taberele în care romii trăiesc în prezent, la periferia unor localităţi occidentale, "sunt similare condiţiilor de viaţă din Africa şi India, prin lipsurile cu care se confruntă", comentează The Economist.

Publicaţia atrage atenţia şi asupra faptului că societatea rromă, profund patriarhală şi conservatoare, creează probleme integrării tinerilor. "Fetele sunt căsătorite fără voia lor, iar băieţii sunt obligaţi să muncească de la vârstă fragedă, în loc să studieze. Obosite de ostilităţile pe care le întâmpină din partea lumii exterioare, comunităţile de rromi sunt predispuse la a se debarasa de societate şi de legile ei".

În condiţiile în care europenii se grăbesc să condamne tratamentul aplicat romilor, guvernele din Europa de Est par să nu poată face faţă acestor probleme, care durează de secole, doar pentru că Bruxelles-ul le cere acest lucru. "Poate că interesul faţă de sine poate deveni un mecanism de motivare mai puternic", este de părere publicaţia, care adăugă că Banca Mondială estimează costurile eşecului politicilor de integrare a romilor în Bulgaria, România, Serbia şi Cehia la un total de 5,7 miliarde de euro anual.