Tensiuni între Bruxelles şi Londra. Marea Britanie ar putea părăsi UE fără să-şi plătească „factura de divorţ“

Marea Britanie ar putea ieşi din Uniunea Europeană în 2019 fără să plătească suma propusă de liderii europeni de aproape 60 de miliarde de euro, a comunicat Camera Lorzilor, într-un raport ce ar putea stârni tensiuni cu Bruxelles-ul în negocierile cu privire la Brexit, informează The Guardian.

Marea Britanie poate părăsi Uniunea Europeană fără a plăti o „factură de divorţ“ de 60 de miliarde euro, aşa cum potrivit presei europene ar solicita Bruxelles-ul, a anunţat sâmbătă Comisia pentru afaceri financiare a Camerei Lorzilor, unde se dezbate proiectul de lege referitor la declanşarea Brexit-ului

 Guvernul este într-o poziţie juridică „solidă“ de a ignora cererea UE dacă negocierile privind Brexit-ul se vor încheia fără un acord, se arată într-un raport publicat sâmbătă de comisia amintită.

„Concluzia noastră este aceea că dacă nu se ajunge la un acord, atunci întreaga legislaţie UE va înceta să se aplice, iar Marea Britanie nu va face obiectul niciunei obligaţii de a furniza vreo contribuţie financiară“, relevă raportul intitulat „Brexit şi bugetul UE“.

Miercuri, Camera Lorzilor a parlamentului britanic a aprobat un amendament la proiectul de lege privind Brexit, destinat în mod concret protejării drepturilor cetăţenilor din UE, frânând astfel calendarul guvernului conservator condus de Theresa May. Textul va trebui să treacă şi prin Camera Comunelor.

Însă această amânare nu pune în discuţie proiectul de lege ce autorizează activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, pe care May intenţionează să-l declanşeze înainte de sfârşitul lui martie, termen pe care ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, l-a confirmat vineri, la Bratislava. 

 Juriştii guvernului au spus că nicio lege sau tratat nu pot obliga Marea Britanie să plătească pentru obligaţiile financiare către blocul comunitar, au spus persoane citate de Times.

Potrivit juriştilor, Articolul 50, care declanşează oficial discuţiile pentru Brexit, va pune capăt şi obligaţilor financiare, după doi ani de negocieri.

Raportul lorzilor, publicat sâmbătă, arată că Marea Britanie şi restul celor 27 de state membre ar trebui să încheie un acord amiabil, din cauza gravităţii unui eşec.

Un blocaj legat de costul ieşirii din UE ar îngreuna sarcina guvernului de a asigura accesul la pieţele UE în termeni favorabili, conform raportului realizat de sub-comitetul pentru Afaceri Financiare cu UE al Camerei Lorzilor.

”Chiar dacă considerăm că Marea Britanie nu va fi obligată să contribuie la bugetul UE după Brexit, problema va fi un factor important în negocierile de retragere. Guvernul trebuie să compare costurile financiare şi politice ale acestor plăţi cu potenţialele câştiguri din alte elemente ale negocierilor”, a afirmat într-un comunicat preşedinta comisiei, Kishwer Falkner.

Discuţiile legate de obligaţiile financiare ale Marii Britanii reprezintă un prim test al negocierilor oficiale, pe care May a promis că le va declanşa la sfârşitul lunii martie.

Cancelarul austriac Christian Kern a fost primul lider european care a evaluat obligaţiile Marii Britanii, declarând luna trecută că ţara ar trebui să plătească circa 60 de miliarde de euro.

Afirmaţia a provocat nemulţumirea Partidului Conservator al lui May, iar fostul lider al acestuia, Iain Duncan Smith, a spus că este un ”nonsens”.

Secretarul pentru Comerţ Liam Fox a respins ideea de a plăti ceva, ca fiind ”absurdă”.

Raportul lorzilor detaliază diferitele modalităţi de calculare a costului, suma variind de la aproximativ 15 miliarde de euro la peste 60 de miliarde de euro. Suma ar putea include contribuţii la angajamente asumate de Marea Britanie pe când era încă stat membru al UW, precum şi obligaţii pentru pensiile celor care lucrează la instituţii europene, care ar putea fi cuprinse între 2,5miliarde de euro şi 9,6 miliarde de euro.

După Brexit, Marea Britanie nu va mai plăti contribuţii la UE, care au totalizat peste 19 miliarde de euro în fiecare din anii 2013, 2014 şi 2015, conform comisiei lorzilor.

Contribuţiile nete s-au ridicat în medie la 7,1 miliarde de euro în ultimii ani, dacă se ţine seama de discounturile anuale, de fondurile pentru agricultură, de granturi şi subvenţii pentru sectorul public şi privat.

Dacă Marea Britanie nu va plăti nimic la ieşirea din UE, statele membre ar putea să o dea în judecată, dar litigiile internaţionale se derulează lent, iar deciziile sunt greu de pus în practică, se mai arată în raport.

Fond de 60 miliarde de lire pentru a acoperi riscurile provocate de Brexit

Ministrul britanic de Finanţe Philip Hammond va constitui un fond de până la 60 de miliarde de lire (74 miliarde dolari) pentru a compensa orice fel de turbulenţă economică provocată de Brexit, considerând că ar o nesăbuinţă ca Marea Britanie să se împrumute pentru a-şi respecta obligaţiile financiare înainte de a ieşi din Uniunea Europeană în 2019, potrivit publicaţiei Sunday Times, transmite Bloomberg.

Hammond, care va susţine miercuri declaraţia anuală privind bugetul Marii Britanii, a avertizat că Brexitul ar putea provoca probleme neaşteptate şi a subliniat necesitatea menţinerii disciplinei fiscale.

”În timp ce facem progrese constante în eliminarea deficitelor, există încă unele voci care cer împrumuturi masive pentru finanţarea unor cheltuieli uriaşe. Această abordare nu provoacă doar confuzie, ci este şi nesăbuită, nesustenabilă şi incorectă pentru tineri, care vor suporta consecinţele”, a scris Hammond în Sunday Times.

Premierul Theresa May a stabilit ca termen pentru activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona sfârşitul lunii martie.

Economia britanică s-a dovedit rezistentă după votul de la referendumul din iunie anul trecut, dar inflaţia mai mare, creşterea lentă a salariilor şi planurile de reducere a unor beneficii au determinat entităţi precum Institutul pentru Studii Fiscale să avertizeze că inegalităţile şi sărăcia din Marea Britanie se vor agrava.

Hammond a spus că bugetul se va concentra pe trei direcţii principale, respectiv susţinerea lui May în negocierile pentru Brexit prin menţinerea stabilităţii economice, pregătirea ţării pentru exit prin investiţii şi ajutarea familiilor obişnuite.