Tensiune în Balcani. Mişcări ale trupelor KFOR înainte de votul pentru crearea unei armate kosovare

Tensiune în Balcani. Mişcări ale trupelor KFOR înainte de votul pentru crearea unei armate kosovare

Soldat din trupele forţei internaţionale de menţinere a păci în Kosovo (KFOR)

Mişcări de trupe ale forţei internaţionale de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR) au fost observate joi, în ajunul votului pe care parlamentul de la Pristina îl va da unei legi privind crearea unei armate kosovare şi care riscă să alimenteze tensiunile cu Belgradul, informează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

AFP a constatat că vehicule ale KFOR s-au deplasat joi dimineaţă în sectoarele majoritar sârbe, revenind în cursul după-amiezii în direcţia bazei lor. Circa 50 de vehicule ale KFOR au fost văzute în cursul dimineţii în oraşul divizat Mitrovica, deplasându-se către Leposavic, o altă localitate majoritar sârbă.

''Convoaie au fost trimise miercuri către Prizren'', în sud, şi joi ''către nordul Kosovo'', zonă populată majoritar de sârbi, a informat într-o postare pe Twitter misiunea KFOR, adăugând că aceste deplasări de trupe nu sunt altceva decât ''o activitate clasică de antrenament, pentru a testa capacitatea unei desfăşurări rapide în întregul Kosovo'', în conformitate cu rezoluţia ONU ce stabileşte rolul acestei misiuni.

Aceste deplasări de trupe au fost remarcate cu o zi înainte ca parlamentul din Kosovo să voteze crearea unei ''armate'' kosovare. În prezent, alături de poliţie, cei circa 2.500 de membri ai Forţei de securitate a Kosovo (KSF) sunt însărcinaţi în special cu misiuni de securitate civilă.

Autorităţile de la Pristina au în vedere să aloce anul viitor 57 de milioane de euro pentru bugetul acestei armate ce va avea în perspectivă aproximativ 5.000 de soldaţi, plus circa 3.000 de rezervişti.

Deşi forţa ei nu se va compara cu cea a armatei sârbe, decizia privind crearea acestei armate survine într-un moment de intensificare a tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina, după ce aceasta din urmă a impus taxe vamale asupra produselor sârbeşti, iar dialogul mediat de UE se află într-un punct mort.

În spatele respectivelor taxe vamale şi al creării aşa-numitei armate kosovare preşedintele sârb Aleksandar Vucici vede de fapt o intenţie ''de a alunga poporul sârb din Kosovo''.

La rândul ei, şefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabic, şi-a manifestat speranţa ca Serbia să nu mai fie vreodată nevoită să-şi folosească armata, dar a avertizat că aceasta este totuşi ''o opţiune pe masă'', întrucât Belgradul nu va accepta ''o nouă curăţire etnică''.

Deputaţi sârbi din parlamentul kosovar, care în octombrie au votat împotriva instituţiei noii forţe armate, s-au plâns de modul în care s-a făcut această operaţiune, care încalcă Constituţia Kosovo. Legea fundamentală a Kosovo, adoptată la 15 iunie 2008, prevede că apărarea ţării se face exclusiv de către Forţa de Securitate din Kosovo, şi nu de către personalul militar.

În plus, crearea unei armate în Kosovo-Metohija ar însemna o încălcare directă a Rezoluţiei 1244 a Consiliul de Securitate al ONU şi a acordului tehnico-militar de la Kumanovo, care au pus capăt conflictului din 1998-1999.

Kosovo, susţinut de SUA

 Şeful NATO, Jens Stoltenberg, s-a pronunţat deja asupra acestei chestiuni, iar acum o repetă: o armată a Kosovo nu se poate face decât prin respectarea rezoluţiilor internaţionale şi a Constituţiei. „NATO îşi rezervă dreptul de a revizui nivelul de ajutor pe care Alianţa îl acordă autorităţilor de la Priştina”, au ameninţat liderii NATO.  

În schimb, SUA sprijină planul Kosovo de a-şi crea propria armată, a declarat ambasadorul american la Pristina, Philip Kosnett. America apreciază că „transformarea KSF în forţe armate ale Kosovo este un pas pozitiv şi că este firesc ca republica în calitate de ţară suverană şi independentă să dispună de propriile capacităţi defensive', a subliniat ambasadorul. 'Acesta este un proiect ce va lua mulţi ani', a mai spus diplomatul american.

După ani de stagnare a conflictului îngheţat din Kosovo, în 2018 s-a discutat şi negociat pentru prima dată deschis la nivel internaţional despre un schimb de teritoriu şi de modificare a graniţei între Serbia şi Kosovo. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au negociat pe această temă. Principiul a fost următorul: regiunile locuite preponderent de sârbi din nordul Kosovo se întorc la Serbia, iar cele locuite preponderent de albanezi din sudul Serbiei se cedează Kosovo.

Ameninţările au locul negocierilor

Între timp nimeni nu mai vorbeşte oficial de acest schimb, de când o reuniune care a avut loc vara trecută la Bruxelles s-a transformat într-un scandal, de la care preşedintele Serbiei a plecat roşu de furie. Câteva zile mai târziu, la o întâlnire care a avut loc în nordul Serbiei, Vucic a repetat din nou vechea formulă, conform căreia Kosovo este un teritoriu al Serbiei. Nici în Kosovo planurile preşedintelui Thaci nu s-au bucurat de sprijinul guvernului. Fostul tovarăş de arme al preşedintelui Thaci în războiul din Kosovo, premierul Ramush Haradinaj, a mobilizat clasa politică şi populaţia împotriva schimbului de teritorii.

Cu toate acestea, şi în ciuda avertismentelor UE, dar mai ales ale Germaniei, să nu se retraseze frontiere pe criterii etnice, tema nu a dispărut din actualitate. Din când în când se afirmă că Vucic şi Thaci ar negocia în continuare.

În răstimp influenţa UE, care a mijlocit ani în şir dialogul între cele două ţări, scade văzând cu ochii, notează DW. UE nu prea mai are nimic atrăgător de oferit celor două state balcanice şi nici nu are cu ce să le ameninţe. Vaga promisiune de primire a Serbiei în UE undeva în jurul anului 2025 a fost dată uitării la Bruxelles. Iar în Kosovo, care nu este recunoscut ca stat independent de cinci ţări membre ale UE, a dispărut euforia faţă de UE, după ce a fost din nou amânată liberalizarea regimului de acordare a vizei, deşi ţara a îndeplinit toate condiţiile cerute. Populaţia kosovară rămâne aşadar singura din regiune care nu poate călători liber în Europa.
 

citeste totul despre: