Summitul Parteneriatului Estic de la Riga: Dezbatere privind revizuirea politicii europene de vecinătate, cu un accent special pe cooperarea economică

Summitul Parteneriatului Estic de la Riga: Dezbatere privind revizuirea politicii europene de vecinătate, cu un accent special pe cooperarea economică

Riga s-a pregătit pentru summitul Parteneriatului estic al UE

Liderii Uniunii Europene se întâlnesc, joi şi vineri, la Riga, cu omologii lor din şase ţări est-europene, pe fondul îngrijorării că reuniunea ar putea tensiona mai mult relaţiile cu Rusia. Comisarul european pentru vecinătate şi problema extinderii, Johannes Hahn, susţine că miza summitului ar fi o dezbatere privind „revizuirea politicii europene de vecinătate, cu un accent special pe cooperarea economică“.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
 Întrebarea numărul unu la summitul de două zile din capitala letonă este cum va reconcilia Parteneriatul estic - la care iau parte Armenia, Azerbaigian, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina - relaţiile dintre Uniunea Europeană cu Rusia. 
 
Summitul va începe joi seara, la ora 20.00 (21.00 ora României), cu un dineu de lucru, găzduit de preşedintele leton Andris Berzins. Vineri, sesiunea plenară va începe la ora 10.00 (11.00 ora României) şi va fi urmată de o conferinţă de presă în jurul orei 13.45 (14.45 ora României). În cadrul reuniunii, liderii vor adopta o declaraţie comună. 
 
Liderii europeni se vor întâlni cu omologii lor din cadrul celor şase ţări membre ale Parteneriatului Estic la Riga, în această săptămână, pe fondul îngrijorărilor că întâlnirea ar putea inflama şi mai mult tensiunile cu Rusia.
 
Summitul va începe joi seara, la ora 20.00 (21.00 ora României), cu un dineu de lucru, găzduit de preşedintele leton Andris Berzins. Vineri, sesiunea plenară va începe la ora 10.00 (11.00 ora României) şi va fi urmată de o conferinţă de presă în jurul orei 13.45 (14.45 ora României). În cadrul reuniunii, liderii vor adopta o declaraţie comună. 
 
De la Vilnius, la Riga
 
Parteneriatul Estic este un program european menit să încurajeze şase state foste sovietice - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R.Moldova şi Ucraina - să demareze reforme, în schimbul unor relaţii mai strânse şi a unor beneficii economice. 
 
De la summitul din 2013 ce a avut loc la Vilnius, noua conducere de la Kiev a semnat un acord de relaţii politice şi economice mai strânse cu UE, aşa cum au făcut şi Georgia şi Republica Moldova. 
 
Dar Belarus şi Azerbaijan au manifestat un interes limitat în urmarea acestei căi, în timp ce Armenia a aderat la Uniunea Economică Eurasiatică susţinută de Rusia.
 
Bruxelles-ul se străduieşte să menţină legătura cu toate cele şase ţări, a declarat un oficial UE de rang înalt sub acoperirea anonimatului, dar criza din Ucraina a determinat o regândire „pentru a se evita pe viitor intrarea într-o situaţie similară“.
 
„Cuvântul cheie este diferenţierea“, a subliniat el. De exemplu, Armenia este pe cale să negocieze un nou acord cadru "ambiţios" cu UE, deşi a aderat la blocul economic al Rusiei, a declarat el.
 
„Nu există incompatibilitate între a vrea să faci parte din Uniunea Economică Eurasiatică şi a te implica într-un acord de asociere cu UE, aşa cum demonstrează exemplul Armeniei. Noi nu vrem să creăm o nouă Perdea de Fier, nu trebuie să fim într-o logică a opoziţiei“, a adăugat o sursă franceză pentru EurActiv. 
 
Lansată de Rusia, Uniunea Economică Eurasiastică este un proiect care a demarat oficial la începutul lui 2015 şi include Kazahstanul, Belarusul, Armenia şi Rusia. Kîrgîzstanul şi Tadjikistanul vor, de asemenea, să adere. Dar unii analişti acuză Bruxelles-ul că a eşuat în a acţiona mai ambiţios. 
„În timp ce criza ucraineană continuă, (cancelarul german Angela) Merkel nu vrea să îşi asume niciun risc necalculat cu Europa de Est“, scrie Judy Dempsey de la centrul de reflecţie Carnegie Europe. Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande şi-au asumat rolul principal în eforturile Europei de a rezolva conflictul.
 
Avertismentul Rusiei
 
Marţi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat UE în timpul unei vizite la Bruxelles împotriva unor măsuri care ar putea prejudicia interesele ruse, adăugând că relaţiile blocului cu partenerii săi europeni nu trebuie să aibă consecinţe negative pentru Moscova.
 
Summitul anterior al Perteneriatul estic, care a avut loc la Vilnius în 2013,  a generat actuala criză din Ucraina, după ce preşedintele de atunci al acestei ţări, Viktor Ianukovici, a decis să nu mai semneze Acordul de Asociere al ţării sale cu Uniunea Europeană. Cîteva luni mai tîrziu, protestele violente de la Kiev au forţat plecarea de la putere a lui Ianukovici, declanşarea insurgenţei separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei, şi mai apoi anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. 
 
Merkel linişteşte Moscova
 
Programul Parteneriatul Estic are ca scop dezvoltarea cooperării UE cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina şi nu este îndreptat împotriva Rusiei, a declarat, joi, cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, într-un discurs în Bundestag, informează agenţia de presă TASS.
Potrivit lui Merkel, ideea Parteneriatului Estic „nu este un instrument al politicii de extindere a UE“. „Ea nu este îndreptată împotriva cuiva, şi nici nu este îndreptată împotriva Rusiei“, a spus cancelarul federal al Germaniei.
 
Angela Merkel a amintit încă o dată că o gândire în categorii „sau-sau“, când o anumită ţară trebuie să aleagă între UE sau Rusia, nu poate fi admisă. De exemplu, noi respectăm decizia Armeniei, care are strânse relaţii economice cu Rusia', a declarat Merkel.
 
Se aşteaptă puţine rezultate concrete
 
Cele două zile de negocieri care vor începe joi în capitala Letonă ar putea să aducă însă puţine rezultate concrete. La acestea vor participa 25 dintre cei 28 de lideri europeni, precum şi preşedinţii sau premierii ţărilor membre ale Parteneriatului Estic.
 
Ucraina ar urma să semneze un acord de împrumut agreat anterior şi în valoare de 1,8 miliarde de euro, în timp ce Comisia Europeană va oferi finanţare pentru companii mici şi mijlocii din Georgia, R.Moldova şi Ucraina.
 
Evenimentele organizate cu ocazia summitului de la Riga includ conferinţe cu societatea civilă şi de afaceri, precum şi discuţii cu mass-media pe tema libertăţii presei şi provocărilor ridicate de propaganda rusă. 
 
Deşi îi va lipsi „dramatismul“, summitul de la Riga va arăta că politica Parteneriatului Estic "funcţionează, în pofida tuturor circumstanţelor negative", a subliniat oficialul european.
 
Dar Ucraina şi Georgia ar putea fi dezamăgite pentru că nu li se oferă posibilitatea de a călători fără vize în UE, a argumentat Ian Bond, de la Centrul de Reformă Europeană. Oficialii europeni susţin că aceasta nu depinde de deciziile politice, ci de îndeplinirea unor cerinţe tehnice. 
 
Comisarul Hahn: trebuie regândită întreaga politică a vecinătăţii europene
 
Comisarul european pentru vecinătate şi problema extinderii, Johannes Hahn, a declarat, miercuri într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, că trebuie regândită întreaga politică a vecinătăţii europene, nu numai cea estică.
 
Astfel, miza summitului Parteneriatului Estic de la Riga (Letonia), care îşi deschide joi lucrările pentru două zile, ar fi o dezbatere privind „revizuirea politicii europene de vecinătate, cu un accent special pe cooperarea economică“.
 
Această formulă de cooperare, spune Hahn, este importantă pentru dezvoltarea ţărilor membre ale Parteneriatului (Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus), dar şi pentru UE, care are nevoie de ţări prospere în vecinătatea sa, de parteneri comerciali credibili.
 
Noua politică de vecinătate, a mai explicat Johannes Hahn în interviul pentru Europa Liberă, va căuta să fie mai flexibilă pentru a reacţiona adecvat la „evoluţia situaţiei de pe teren“, într-o referire indirectă la criza din estul Ucrainei dar şi la cea a refugiaţilor din Marea Mediterană.
 
Referitor la Republica Moldova şi Georgia şi la faptul că ar putea fi ameninţate de Rusia, aşa cum este Ucraina, dacă insistă pe drumul integrării europene, Johannes Hahn a declarat numai „o cooperare paşnică, bazată pe încredere reciprocă, ar fi soluţia cea mai bună pentru toată regiunea, inclusiv Rusia“.
În opinia sa, Rusia ar trebui să înţeleagă că Uniunea Europeană nu reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările