Summitul Parteneriatului Estic de la Riga: Ce aşteaptă şi ce vor primi Ucraina, Georgia şi Republica Moldova

Summitul Parteneriatului Estic de la Riga: Ce aşteaptă şi ce vor primi Ucraina, Georgia şi Republica Moldova

Liderii celor 28 de ţări membre ale Uniunii Europene şi şase ţări din fosta URSS se reunesc joi şi vineri la Riga (Letonia) în cadrul unui summit al Parteneriatului Estic, iniţiativă destinată să apropie cele două părţi. Perspectivele aderării la UE a celor şase ţări din Parteneriatul Estic (Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus) sunt nule pentru moment, dar ar putea fi recompensate cu mai mulţi bani.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Fără doar şi poate, criza din Ucraina va fi principala temă de discuţii în cadrul reuniunii. Ucraina vrea să devină membră cu drepturi depline a UE. Dar, pe termen scurt, regimul de la Kiev nu poate aştepta o şi mai strânsă apropiere de UE, care să depăşească prevederile tratatului de asociere şi liber schimb, semnat deja.

Ucraina poate cel mult aştepta la Riga să-i fie elogiate eforturile depuse în vederea desfiinţării vizelor de intrare în spaţiul Schengen. Guvernul de la Kiev vrea ca ucrainenii să poată călători pe viitor în ţările UE fără viză.

În acest scop, potrivit ambasadorului Ucrainei la UE, Konstantin Ieliseiev, Ucraina a îndeplinit deja 10 din cele 15 criterii cerute de UE. De aceea, în opinia sa, este posibil să se renunţe curând la vizele obligatorii. Totuşi, observatorii nu se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple pe parcursul acestui an, notează[ DW.
 
Georgia trebuie să aştepte, Moldova are prioritate
 
Şi Georgia consideră că îndeplineşte deja toate criteriile pentru eliminarea vizelor. Guvernul de la Tbilisi se referă în context la un raport al Comisiei Europene în care se constată progrese la aplicarea reformelor. De aceea, guvernul georgian a adresat o scrisoare preşedinţilor şi şefilor de guvern europeni, în care susţine că relaxarea regimului de acordare a vizelor este o condiţie pentru aprofundarea relaţiilor de cooperare.

În plus, Georgia exprimă speranţa că UE îi va oferi la Riga o "perspectivă europeană". Totuşi, din documentele finale provizorii ale reuniunii nu reiese aşa ceva. De aceea, observatorii de la Tbilisi consideră că Georgia a devenit "o victimă a propriei sale solidarităţi" şi nu va scăpa de obligativitatea vizelor decât o dată cu Ucraina.
 
Republica Moldova, în schimb, semnatară şi ea, alături de Ucraina şi Georgia, a tratatului de asociere şi liber schimb, ar putea beneficia curând de o relaxare a regimului de acordare a vizelor pentru ţările UE.
 
Bani pentru IMM-uri
 
Comisia Europeană a lansat joi, la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, o facilitate pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii care va furniza granturi în valoare de aproximativ 200 milioane de euro de la bugetul UE în următorii 10 ani, informează un comunicat de presă.
 
Contribuţia Uniunii Europene ar urma să deblocheze noi investiţii în valoare de cel puţin două miliarde de euro pentru IMM-urile din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Mijloacele financiare pentru investiţii vor veni în mare parte de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI).
 
„Comisia Europeană a promis măsuri concrete pentru creşterea schimburilor comerciale între Uniune şi partenerii estici. Cele două miliarde de euro sunt o investiţie care va face aceste economii mai competitive şi o investiţie în companiile locale care vor crea mai multe locuri de muncă pentru populaţie“, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
 
„IMM-urile sunt vitale pentru economiile moderne, fiind principalul factor de creştere economică şi creare de locuri de muncă. Noua facilitate va oferi un sprijin concret pentru firmele din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, ajutându-le să profite de beneficiile acordurilor de asociere şi să ajungă pe noi pieţe“, a declarat, la rândul său, Comisarul european pentru vecinătate şi problema extinderii, Johannes Hahn.
 
Lipsa de lichidităţi este o problemă majoră pentru IMM-uri. Prin asigurarea finanţării pentru investiţiile necesare, facilitatea oferită de CE va ajuta companiile să profite de noi oportunităţi din UE şi regiune. De asemenea, va ajuta IMM-urile să profite de creşterea investiţiilor străine directe şi să respecte standardele UE precum şi măsurile de protejare a mediului.
 
Armenia nu întoarce de tot spatele Europei
 
Armenia nu are prea mari aşteptări de la reuniunea din capitala Letoniei. Potrivit unor observatori armeni, guvernul de la Erevan va sublinia că, în ciuda cooperării sale cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), ţara nu întoarce spatele Europei şi există domenii de cooperare cu UE, compatibile cu calitatea Armeniei de membră a UEE.

Uniunea Economică Eurasiatică este o piaţă internă şi o uniune vamală dominată de Rusia, din care mai fac parte Belarus şi Kazahstan. Un acord de asociere şi liber schimb negociat deja de UE şi Armenia nu a mai putut fi parafat fiindcă apartenenţa la uniunea vamală nu este compatibilă cu acordul european.
 
Nici Azerbaidjanul nu are prea mari aşteptări de la reuniunea din Riga. Totuşi, guvernul de la Baku a luat act cu uşurare de ştirea că UE intenţionează să modifice conceptul pentru cele şase state şi să edifice Parteneriatul Estic mai individualizat. Baku a comunicat deja din 2013 că nu intenţionează să semneze un acord de asociere şi liber schimb cu UE. Azerbaidjanul preferă înţelegerile separate, cum ar fi cele care reglementează cooperarea în sectorul energetic.
 
Aşteptările Republicii Belarus
 
Se poate spune că modeste sunt şi aşteptările guvernului de la Minsk. O apropiere de UE în chestiunea vizelor nu se află pe ordinea de zi. Potrivit observatorilor din Belarus, ţara îşi doreşte totuşi o aprofundare a cooperării economice cu UE, dar fără o modificare a arhitecturii relaţiilor externe existente.
 
UE condiţionează negocierile cu guvernul de la Minsk de încetarea represiunilor şi eliberarea deţinuţilor politici şi a instituit sancţiuni împotriva reprezentanţilor guvernamentali socotiţi responsabili pentru acestea. De asemenea, UE sprijină societatea civilă din Belarus. Potrivit observatorilor, este însă posibilă discutarea, în culise, a posibilităţii desfiinţării, măcar parţiale, a sancţiunilor UE.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările