Summit-ul UE privind criza migranţilor de la Bruxelles, sub semnul scepticismului

Cei 28 de lideri UE se întâlnesc la Bruxelles joi, la zece zile după un prim summit, cu scopul de a încerca să finalizeze un important acord cu Turcia, al cărui conţinut provoacă rezerve puternice, în special din partea Ciprului. Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a declarat că este “mai degrabă precaut, decât optimist” în legătură cu şansele de a ajunge la un acord.

Acest nou summit de două zile ce va înceape joi seara va aborda grava criză a migraţiei, la un dineu - care se anunţă tensionat - între lideri europeni divizaţi. Europenii îl vor primi vineri dimineaţa pe premierul turc Ahmet Davutoglu.

Cancelarul german Angela Merkel, care a jucat un rol major în negocierile cu turcii, apreciază că încheierea unui acord va oferi o "primă şansă" găsirii unei soluţii colective la problema migraţiei. Însă acest lucru nu înseamnă un cec în alb pentru Ankara, a dat ea asigurări.

Potrivit proiectului de acord văzut de Reuters, obiectivul este “distrugerea modelului de afacere al traficanţilor de refugiaţi, oferind în schimb migranţilor o alternativă la a-şi pune viaţa în pericol”. De asemenea, documentul subliniază faptul că planul este “o măsură temporară şi extraordinară care este necesară pentru a pune capăt suferinţei umane şi a reinstaura ordinea publică”

În ceea ce priveşte negocierile de aderare a Turciei la UE, una dintre condiţiile impuse de Turcia pentru a prelua refugiaţii, proiectul de accord al UE oferă o cale neclară de a deschide noi capitole de discuţii, într-un ritm foarte lent, la o data neprecizată.

Mai exact, documentele prevede ca UE să lucreze cu Turcia pentru a “pregăti o decizie” privind deschiderea de noi capitole de discuţie”cât mai curând posibil” – o perspectivă vagă.

Uniunea Europeană (UE), care încearcă de mai multe luni să obţină din partea Turciei o colaborare în vederea opririi fluxului de migranţi, a fost surprinsă de amploarea noii "propuneri turce" de la precedentul summit, pe 7 martie. Ankara se declară de-acum dispusă să preia toţi noii migranţi care ajung pe insulele greceşti de pe coastele turceşti, inclusiv solicitanţii de azil.

Această idee nu poate decât să atragă o Uniune care a primit peste 1,2 milioane de cereri de azil în 2015, însă proiectul ridică numeroase probleme.

"Lista problemelor de soluţionat înainte ca noi să putem încheia un acord este lungă", a admis Donald Tusk în scrisoarea prin care-i invită la summit pe Cei 28, în care stabileşte ca "prioritate absolută să ne asigurăm că deciziile noastre respectă dreptul european şi internaţional".

În mijlocul unui val de critici la adresa proiectului de acord - vizând mai ales trimiterea tuturor migranţilor în Turcia -, ONU a avertizat cu privire la ilegalitatea unor "posibile expulzări colective şi arbitrare".

Un veto cipriot?

Comisia Europeană (CE) a dat asigurări miercuri că orice acord va respecta dreptul şi a promis că fiecare solicitant de azil va dispune de garantarea unei procesări individuale a solicitării şi de mijloace de recurs împotriva unei expulzări.

Potrivit proiectului de acord, europenii se angajează ca în schimbul fiecărui sirian expulzat să "reinstaleze" în UE alt sirian din Turcia.

În schimbul eforturilor sale, Turcia va obţine o accelerare a procesului liberalizării vizelor pentru cetăţenii turci şi o relansare a negocierilor de aderare, blocate de contenciosul istoric cu Ciprul.

Acest ultim angajament constituie un punct de blocaj pentru Nicosia, care ar putea ameninţa un acord cu Ankara.

"Aderarea Turciei la Uniunea Europeană nu este absolut deloc pe ordinea de zi", a vrut să asigure miercuri Angela Merkel, subliniind că este necesar ca Europa să rămână fermă în faţa Ankarei cu privire la valorile sale democratice, în contextul în care puterea islamo-conservatoare turcă este acuzată de o derivă aurotitaristă.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut tot miercuri ridicarea imunităţii parlamentarilor prokurzi. Cu o zi înainte, universitari au fost arestaţi pentru că au semnat o petiţie în favoarea minorităţii kurde.

În contextul în care zeci de mii de migranţi sunt blocaţi în Grecia, după închiderea rutei migraţiei prin Balcani, Merkel a criticat tot miercuri lipsa de solidaritate a unor ţări europene.

Tensiunea este în continuare puternică la frontiera greco-macedoneană, unde sunt blocaţi, în condiţii foarte dificile, mii de migranţi, după închiderea "rutei balcanice".

De asemenea, migranţii continuă să folosească alte rute în încercarea de a ajunge în Europa. Peste 2.400 de persoane au fost salvate, începând de marţi, în largul Libiei, iar trei cadavre au fost găsite, a anunţat miercuri Paza de Coastă italiană, în timp ce erau în curs alte operaţiuni de salvare.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, pesimist

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a declarat joi că este “mai degrabă precaut, decât optimist” în legătură cu şansele de a ajunge la un acord cu Turcia pentru a reduce fluxul de imigranţi către Europa şi a admis că liderii UE “se îndreaptă spre discuţii dificile”, relatează Reuters.

Cu câteva ore înainte de summitul UE la care va fi discutat proiectul de acord, Tusk a spus că orice compromis “trebuie să fie acceptabil pentru toate cele 28 de stat membre, indifferent dacă sunt mari sau mici” – o referire la rezervele exprimate de Cipru.

El a subliniat şi că acordul trebuie să respecte deplin legislaţia UE şi internaţională.

Între timp, un înalt oficial turc a declarat pentru reuters că Ankara nu intenţionează să înainteze cereri noi la întâlnirea cu şefii de stat şi de guvern din UE şi că încheierea unui acord se anunţă dificilă, dar nu imposibilă.  

Dacă UE va face propuneri noi, Turcia este dispusă să le discute, dar nicio ţară membră, nici măcar Ciprul, nu ar trebui să poată bloca negocierile.